Turiştii aleg staţiunile montane

Cu toate ca vacanta se apropie de sfârsit, statiunile montane de pe Valea Prahovei ramân înca preferatele turistilor care vor sa se bucure de o gura de aer curat si de racoarea muntilor. Hotelierii spun ca, practic, la munte este sezon turistic fara pauza.  Daca în anii trecuti între sezonul de vara si cel de iarnaa hotelierii se puteau odihni macar doua luni, acum „turismul de conferinte” le ocupa practic în totalitate obisnuita pauza. Lunile octombrie si noiembrie sunt preferate de marile firme si companii pentru a organiza calatorii de afaceri,  simpozioane, conferinte sau team-building-uri.
Profitând de linistea si racoarea muntelui multi turisti aleg în aceasta perioada sa vina la munte. Sositi de la mari departari, o parte dintre turisti spun ca reducerile la preturile de cazare si confortul sporit îi atrag an de an la Sinaia.
Hotelierii nu au stat cu mâinile în sân. Acestia confirma reducerile de preturi la pachetele de cazare la final de vacanta, pentru ca, oricum, spun ei, companiile sau institutiile de stat organizeaza în aceasta perioada întâlniri de lucru, congrese, simpozioane sau, pur si simplu, îsi duc angajatii pentru instruiri sau programe de training în statiunile de pe Valea Prahovei. O dovada este ca hotelurile au început sa functioneze în profit si gradul de ocupare în aceasta perioada ramâne foarte ridicat.
În acest moment, în statiunile de pe Valea Prahovei aproape ca nu mai exista unitate de cazare cu pretentii care sa nu fie dotata cu cel putin doua sali de conferinta. Hotelierii încearca sa faca fata si activitatilor conexe, astfel ca pun la dispozitia celor interesati de la echipament si terenuri pentru practicarea diverselor sporturi pâna la ATV-uri.
Razvan Bunea

Bara la bara pe DN1

Ca la fiecare sfârsit de saptamâna statiunile montane au fost luate cu asalt de turistii care au preferat sa plece din marile orase pentru a-si petrece timpul liber la munte. Numai ca, atunci când au ajuns în Sinaia, turistii au fost nevoiti sa se înarmeze cu multa rabdare, deoarece s-a mers bara la bara. S-a circulat atât de greu, încât coloana de masini s-a întins de la intrarea în statiunea Sinaia si pâna în Azuga. Se pare ca ambuteiajele pe Drumul National nr. 1 nu se datoreaza numai din cauza lucrarilor de la podul din Azuga, ci si datorita numarului foarte mare de turisti care prefera sa-si petreaca weekend-ul pe Valea Prahovei. Astazi, cei care au ales sa mearga pe varianta orasului Sinaia, au stat în coloana chiar si o ora. Mai mult, din Sinaia si pâna la Busteni, soferii au parcurs portiunea de drum în mai bine de 2 ore si jumatate. Daca o parte din turisti si-au pierdut rabdarea dupa câtiva kilometri parcursi cu viteza melcului, altii au spus ca se asteptau sa gaseasca aglomeratie la munte.
Razvan Bunea

INTERVIU - Gheorghe Nastasia

- Domnule George Nastasia sunteti director al RAAPPS Sinaia dar si vicepresedinte al Federatiei Industriei Hoteliere din România. Tocmai de aceea o sa va rog, pentru început, sa faceti o caracterizare obiectiva a turismului de pe Valea Prahovei în acest an.

-Anul acesta a fost un an mai greu, mai dificil pentru turismul
sinaian. Solicitarile si cererile au fost destul de slabe, turismul de afaceri - turismul organizat, cred ca a luat si alte destinatii, iar turistii individuali, care veneau în Sinaia pentru concedii au gasit alte destinatii, cred ca în strainatate. Infrastructura noastra turistica lasa mult de dorit. În afara de structurile de cazare nu prea avem ce sa le oferim turistilor în acest sezon si probabil ca au gasit în alta parte, probabil cu bani mai putini, alte destinatii…
 
-Care ar fi o solutie pentru iesirea din aceasta criza?

-În primul rând, ar trebui sa gasim o solutie pentru problema cea
mai grava – cea a infrastructurii rutiere - ati vazut ce coloane imense se fac în week-end, care se întind pe kilometri. Este greu de crezut ca cineva îsi doreste sa stea 4-5 ore în trafic sa ajunga în statiunile din Valea Prahovei. Acesta ar fi un prim obstacol în dezvoltarea turistica a zonei. Dupa aceea ne lipseste infrastructura de agrement. Daca pentru sezonul de iarna îi puteam atrage pe turisti cu cele câteva partii de schi care sunt în zona superioara a Vaii Prahovei, ma refer la Sinaia, Busteni, Azuga, în sezon de vara, în afara de traseele turistice, care nu mai sunt o atractie pentru toti turistii, în zona nu avem agrement. Ma refer la terenuri de sport, la parcuri, la bowling, la discoteci, un agrement cu adevarat turistic.

-Ce pot face oamenii de turism pentru rezolvarea acestor
probleme?

-Proprietarii de baze materiale de turism trebuie sa investeasca,
pe lânga organizarea bazei materiale si în agrement. Adica sa încerce sa creeze cât de cât o baza de agrement la fiecare unitate turistica: o mica sala de fitness, o sauna, jacuzzi, o masa de biliard, o masa de tenis. Cât de cât, fiecare unitate, în functie de marime si în functie de posibilitati, sa încerce sa atraga cu un pachet mai diversificat de servicii turistice.

-Putem vorbi de o organizare a oamenilor de turism pentru
rezolvarea acestor probleme?

-
Si aici avem o problema. Eu sunt vicepresedintele Federatiei
Industriei Hoteliere Române (F.I.H.R.). Este un organism care s-a înfiintat în 1990, este recunoscut international, este membra în I.H.R.A., deci suntem recunoscuti pe plan mondial, am participat la toate congresele internationale ale hotelierilor, dar, spre dezamagirea noastra, foarte putini hotelieri din zona au aderat la aceasta federatie, cu toate ca este singura de profil înregistrata oficial, juridic si care s-a luptat pentru turismul românesc.  F.I.H.R. a fost organizatia hotelierilor care a luptat foarte mult pentru reducerea cotei de TVA, reusind sa reduca nivelul acestei cote de la 19% la 9% pentru serviciile de cazare, prin tratative cu guvernul între 2000 si 2004. E un pas mic, dar este un pas înainte. Cred ca daca am fi uniti si daca am fi bine reprezentati, adica daca am fi toti uniti si ne-am asocia în a ne reprezenta interesele noastre zonale, pâna la urma am putea sa obtinem mult mai multe facilitati pentru turismul românesc. Fiscalitatea si taxele care se platesc acum de catre prestatori si de catre cei care îsi desfasoara activitatea în turism cred ca sunt foarte mari. Sunt taxe peste taxe: taxe locale, taxe de statiune, taxe de drepturi de autor, astfel încât un operator din turism, atunci când trage linie nu ramâne cu mai nimic. Plus ca nu îl ajuta inrastructura, deci el degeaba investeste în baza lui materiala…

-O sa va întreb, asa cum i-am întrebat si pe ceilalti
interlocutori, care ar fi cele trei elemente care trebui modificate in turismul sinaian, pentru a avea un turism mai bun?

-În primul rând cred ca ar fi mai mult decat necesar sa existe un
Minister al Turismului si nu un departament care sa fie sub tutela unui minister, pentru ca România are un potential enorm pentru dezvoltarea turistica. Avem relief frumos si variat, deci putem sa facem din turism o sursa enorma de venit catre bugetul statului. Dar asta înseamna sa fie un minister adevarat care sa se ocupe de toate problemele adevarate din turismul romanesc, cu  reprezentanti capabili si întelesi de catre guvernanti. Un al doilea element ar fi crearea din nou a scolilor de turism, pentru ca avem o mare deficienta pe calitatea serviciilor. Oamenii nu mai sunt pregatiti ca înainte, ducem o lipsa majora de personal calificat. În plus, noi încercam sa îi formam, sa îi calificam si când au ajuns la un anumit stadiu de pregatire pleaca, probabil ca în strainatate sunt salarii mai atractive chiar daca, în schimb, muncesc mai mult. Si asta e o problema: la noi oamenii s-au învatat sa munceasca mai putin si sa câstige mai mult, deci nu mai exista acel simt al datoriei. Si al treilea element, l-am mai spus, dezvoltarea infrastructurii: si rutiere, si de transport, a domeniului schiabil, a domeniului de agrement… Astea ar fi, în opinia mea, principalele elemente care ar putea sa dezvolte turismul, nu numai turismul de pe Valea Prahovei, ci turismul românesc în general.

-Domnule George Nastasia, cum vedeti dezvoltarea turismului peste 4-5 ani?

-Parerea mea ar fi ca trebuie sa ne organizam, sa facem un
proiect de dezvoltare regional si nu neaparat zonal, pentru ca facând un proiect regional de dezvoltare turistica, în care sa includem toate statiunile de pe Valea superioara a Prahovei de la Comarnic si pâna la Predeal inclusiv, am putea sa atragem fonduri europene, pentru ca exista aceste fonduri structurale care vin de la Uniunea Europeana si finanteaza proiecte mari, pe regiuni. Sigur ca s-a mai încercat, exista acel proiect Superschi în Carpati - proiect guvernamental. S-au miscat lucrurile cât de cât, dar nu suficient. Si s-a miscat mai mult pe câte o zona, de exemplu s-a finantat mai mult Sinaia si mai putin Azuga si Busteni. Deci ar trebui facut un proiect, coordonat de cineva pe toata regiunea ca sa dezvoltam toata regiunea la fel.  

Interviu realizat de Dan Vilcea
 

 

 

 

 

Circulaţia rutieră – problema Văii Prahovei

Când spui Valea Prahovei, automat te gîndesti la turism. Si asta din simplul motiv ca, dintotdeauna, statiunile de aici au fost cautate si apreciate toti cei care le-au vizitat. Pe vremea lui nenea Iancu, protipendada bucurestena venea la Sinaia la fiecare sfârsit de saptamâna, armata avea pe aici case de odihna, scriitorii case de creatie, iar autoritatile, pentru a facilita deplasarea tuturor, înfiintasera celebrele trenuri de placere. Asa se face ca, an dupa an, Sinaia s-a dezvoltat, a crescut, apoi a început sa creasca Busteniul si, în anii din urma, Azuga. De fapt, schimbari ar trebui sa apara în întreg turismul românesc, schimbari în bine, vreau sa spun, altfel aceasta ramura importanta a economiei se va prabusi si va fi din ce în ce mai greu de redresat.
Am mai afirmat si cu alt prilej, tot în aceasta rubrica, despre starea turismului si despre cum ne-au luat-o cam toti vecinii înainte la capitolul asta, asa ca nu are rost sa repet. Nu pot, însa, sa nu observ ca pe Valea Prahovei chiar se misca lucrurile. Încet, e drept, dar exista intentia, în raport cu alte zone din România. Au aparut acele centre de informare turistica, s-au dezvoltat pârtii noi de schi, unii  încep sa investeasca în pensiuni, altii încearca afaceri diverse – închirieri de materiale sportive , tot feluri de buticuri cu suveniruri, mici terase, ori alte asemenea investitii. Au mai apaut si telegondolele, parca si reteaua de indicatoare s-a îmbunatatit, iar cei care observa atent aceste schimbari sunt tentati sa creada ca nu mai e mult pâna când zona aceasta va ajunge la standard european. Si totusi…
Ei bine, mai e destul pâna atunci, nu din cauza factorilor locali, care sunt convins ca, daca ar putea, ar face totul ca situatia sa se schimbe peste noapte, chiar daca exista si sceptici în fata carora administratiile locale poarta vina pentru tot ce se întâmpla pe lume, chiar si pentru ca ploua prea mult sau pentru ca e canicula. Si chiar nu exagerez, am auzit asemenea afirmatii dar despre acest subiect voi scrie alta data. Piedicile în calea unei dezvoltari mai rapide sunt si de lata natura, nedepinzând de miniparlamentele orasenesti. Taxele numeroase, uriase uneori, fac adesea imposibila începerea unei afaceri „de la zero” în acest domeniu. Apoi, cel mai nesuferit aspect îl constituie infrastructura, si mai ales cea rutiera.
O excursie pe Valea Prahovei a devenit de mult o aventura. Daca de la Bucuresti la Sinaia drumul se parcurge cam în doua ore de mers lejer, de la Sinaia si pâna la Azuga poti sa faci cam tot atât, daca ai un pic de noroc, altfel s-ar putea sa stai în coloana chiar trei ore. Situatia  - spun unii - se datoreaza lucrarilor de la podul din Azuga, dar, cine încearca sa analizeze situatia în cunostinta de cauza, s-ar putea sa ajuna la o alta concluzie. E adevarat ca lucrarile respective produc oarecare disconfort în trafic, dar nu blocheaza complet coloanele, asa cum se întâmpla de ceva vreme. Dovada sta faptul ca acelasi lucru se întâmpla si în sensul opus, între Posada si centrul Comarnicului, mai ales dupa 15 septembrie. Cauza? Trecerile de pietoni!
La Busteni, sunt foarte dese, si aglomerate în aceasta perioada. La Comarnic, sunt trei asemenea pasaje în doar 2-300 m, iar dupa începerea scolilor sunt tranzitate tot timpul de elevi, care se adauga numarului mare de slariati care coboara din mijloacele de transport în comu, care au statie  - culmea! – tot în aceeasi zona. Cea mai simpla solutie pentru fluidizarea traficului rutier ar fi montarea de semafoare pietonale,  care reglate corespunzator ar pute descongestiona oarecum traficul. A doua solutie, mai scumpa putin dar mai eficienta, este montarea unor semafoare sincronizate, care ar putea crea acea „unda verde” în situatia deplasarii cu o viteza anume. Aceste solutii si-au demonstrat eficienta peste tot pe unde au fost adoptate (Ploiesti, Câmpina).  Nu vor rezolva însa total problema, existând si factori care nu depind de autoritatile locale. De exemplu, desi se totv fac recomandari, masinile grele ocolesc DN 1A, (varianta Ploiesti – Cheia – Brasov) de parcădrumul ar fi ciumat. E drept, e putin mai lung, dar mult mai liber. Asta pâna când se va finaliza autostrada, care cu siguranta va fluidiza traficul. Dar, deocamdata, ramânem cu speranţa, că lucrarile nici n-au început. Totuşi sper că aceste umile pareri vor fi citite de personele care pot lua decizii în acest sens si care ar putea studia problemele şi lua hotarârea cea mai buna pentru binele turismului prahovean si al nostru, al tuturor.
Dragoş Arsene

Prezentare ziarul infoMontan - Valea Prahovei

Ziarul infoMontan
Editat de S.C. MIXMONTAN S.R.L. - Sinaia: B-dul. Carol I, nr. 41, et. 3, tel/fax: 0244-31.33.33, 0720.900.666
Format: tabloid (A3)
Frecventa: săptămânal
Tiraj: 3.000 buc
Zona: Valea Prahovei
Dimensiune: 20 pagini (8 color si 12 alb-negru)
Zi apariție: Marți
Preț: 1 leu
Distribuție:
- Recepții Unități Turistice (hoteluri, pensiuni și vile) în Valea Prahovei;
- Rețeaua de difuzare presă - Calliope, difuzori volanți și alte magazine de profil din Valea Prahovei (Câmpina, Breaza, Cornu, Comarnic, Sinaia, Bușteni, Azuga și Predeal).;
- Începând cu data de 10 august 2008 ziarul infoMontan se distribuie gratuit în București - rețeaua Spin Media ( detalii locații: http://www.spinmedia.ro/locatii.html )

Ziarul infoMontan este însoțit de un supliment gratuit de Programe TV - Oblique Tv Magazin ( http://www.obliquemagazin.ro/index.php?c=revista ).

Public țintă: cititorii ziarului infoMontan sunt localnicii și turiștii aflați în stațiunile montane, dar și persoane  care au case de vacanță în zona montană.

Ziarul are ca target persoane cu studii medii/superioare, venituri medii/mari, cu vârste cuprinse între 20 și 60 ani.

Descriere: Ziarul infoMontan este singurul săptămânal din Valea Prahovei care prezintă zona montană, obiectivele turistice, oamenii și viața de la munte.

Producție: Ziarul infoMontan ofera servicii de creaţie şi producţie publicitară.

Proiecte de viitor:
Ziarul infoMontan va avea din luna noiembrie 2008 un număr de 24 pagini (16 pag. color si 8 pag. alb-negru).

Vă multumim că ați ales să citiți ziarul infoMontan!

Publicitate in Valea Prahovei - ziarul infoMontan si Televiziunea Montan TV

Ziarul infoMontan și Televiziunea Montan TV reprezintă un suport eficient pentru campanile publicitare ale clienţilor şi partenerilor noştri, precum şi un partener solid în promovarea şi crearea evenimentelor speciale in zona Valea Prahovei.

Rate cardul ziarului infoMontan - Tarife Publicitate:

Tarife standard pagini AN:
1 pagina = 1.000 lei (33,30×25,00) = 83,25 cmp
1/2 pagina = 700 lei (16,65×25,00) = 41,63 cmp
1/4 pagina = 400 lei (16,65×12,50) = 20,81 cmp
1/8 pagina = 200 lei (8,32×12,50) = 10,40 cmp
1/16 pagina = 150 lei (8,32×6,25) = 5,02 cmp

Notă:
Tarifele expuse sunt valabile pentru o ediție a ziarului și se vor negocia în funcție de perioada și valoarea contractului.
Anunțurile de mică publicitate pentru persoane fizice sunt gratuite și se primesc numai pe bază de talon.
Pentru anunțuri de angajare se aplică o reducere de tarif de 50%. (ex. 1/8 pag = 100 Lei)
La paginile color de interior la tarifele afișate se adaugă un tarif de 50%
Pentru prima pagină la tarifele afișate se se adaugă un tarif de 400%
La ultima pagină la tarifele afișate se adaugă un tarif de 250%
Banner publicitar = 500 Lei.
Insert publicitar = 1.000 Lei (insertul este adus de client).

Oferta - Publicitate Ziarul infoMontan - download
Prezentare - Ziarul infomontan - downlaod

<

59% procent de promovabilitate pe Valea Prahovei la bacalaureat

Sâmbătă, la orele după – amiezii, absolvenţii care au susţinut bacalaureatul la Centrul de Examinare de la Colegiul Mihail Cantacuzino, au putut afla rezultatele de la probele susţinute pe parcursul celor 2 săptămâni de examen. Din cei 425 de candidaţi din Sinaia, Buşteni şi Azuga, 249 au fost declaraţi reuşiţi, 175 au picat examenul, 14 nu s-au prezentat, iar un candidat a fost eliminat de comisie deoarece  a fost prins în timp ce copia. În procente vorbind, dintre absolvenţii care au susţinut problele de examen,  59% dintre ei au promovat bacalaureatul. Candidaţii din Sinaia care au terminat liceul în acest an s-au descurcat foarte bine, asta pentru că 89% dintre ei au fost declaraţi admişi, iar pentru două clase terminale, respectiv una bilingvă şi cealaltă cu profil economic, promovabilitatea a fost de 100%. „Comparativ cu anii trecuţi, am o mică dezamăgire, deoarece au picat elevi care au absolvit Colegiul Mihail Cantacuzino anul acesta de la clasele de matematică şi informatică. Într-adevăr, este posibil ca în urma contestaţiilor unii dintre ei să fie declaraţi reuşiţi, dacă nu peste o lună şi jumătate, sperăm ca mulţi dintre ei să promoveze la a doua sesiune. Mă bucur că examenul la Sinaia a decurs în condiţii bune, cu o singură excepţie, atunci când un elev a fost prins copiind şi a fost eliminat din examen. Sperăm ca după a doua sesiune de bacalaureat, procentul de promovabilitate de la acest centru de examinare să urce undeva la 95%”, a declarat Constantin Bucur, directorul Colegiului Mihail Cantacuzino din Sinaia. Candidaţii Grupului Şcolar Ion Kalinderu din Buşteni au promovat examenul de bacalaureat în proporţie de 49%. Mai exact, din cei 182 absolvenţi prezenţi, 89 au fost admişi şi 92 au fost declaraţi respinşi. Pentru candidaţii de la Liceul Teoretic din Azuga, procentul de promovabilitate este de 33%, asta pentru că din cei 30 de absolvenţi prezenţi, 10 au luat examenul, 20 fiind respinşi. Cei nemulţumiţi de notele obţinute au putut face sâmbătă contestaţie la maxim 4 ore după afişarea rezultatelor. Miercuri, după ce lucrările vor fi reevaluate de o comisie, se vor afişa şi rezultatele la contestaţii. Pentru cei care nu au promovat bacalaureatul, următoarea sesiune de examene va avea loc începând cu 18 august.

Adelina ANEI

 

ziarul infoMontan - nr. 37

infoMontan nr. 37 - download

« Pagina Anterioara