D’ale carnavalului: Festivalurile toamnei

Motto:
’’Fără literatură, civilizaţia umană ar fi mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit’’  Mario Vargas Llosa

Pe Valea Superioară a Prahovei - hrisoavele vechi numesc acest ţinut Podu’ Lui Neag, cu aşezări omeneşti întemeiate în vremi, cum ar zice cronicarul, ce se pierd în negura timpului, între hotarele de răsărit ale Comarnicului până în Nordul Clăbucetului de Predeal- până mai zilele trecute, au curs nu numai apele printre pietrele istorice şi vremurile rotind cerul şi pământul în vârste numite de-acum anotimpuri. Ci şi manifestări- sfindări de tot felul cum le numea cineva- cărora fiecare autoritate locală le-a ’’moşit’’ după cum le-au fost vrerea…
X
Ţinem să atragem atenţia celor interesaţi de aceste ’’nebunii’’ generale ce au scos poporul din minţi, într-o toamnă anapoda şi ea, prin căldurile exagerate şi epidemiile de gripă mult prea fevreme venite, că nu suntem în totalitate de acord cu vorba înţeleaptă cum că dacă dai vin şi circ poporului (iar adusă la zi această sintagmă ar suna astfel: bere, mititei şi manele) îl ai oricând la picioarele tale.
Aceste festivaluri ale toamnei de pe Valea Prahovei - partea ei de sus, nordică, am zice, în afară de faptul că au fost (şi sunt în toată ţara!) supapa prin care răsuflă neamul românesc aflat în cumpenele dintre năduf şi luminiţa de la capătul tunelului, atât de des promisă de politicienii noştri scoşi de la naftalină. – au venit cu doza lor de optimism şi speranţă că, în sfârşit, mai cântă privighetoarea şi pe gardul nostru. Iar aceste diferenţe cât de cât sesizabile, le-au făcut manifestările culturale (lansări de carte, dansuri şi cântece populare interpretate de solişti atinşi de fiorul artistic, fanfare alămite de culorile toamnei etc)

X
Ziarele şi posturile tv locale n-au contenit a lăuda pe unii aleşi ai neamului care pătrunşi până în măduva oaselor de aceste festivisme au ţinut discursuri ’’leşinate’’, sugrumate, atât de nodul cravatei de partid, cât şi de aplauzele furtunoase, liberatoare de energii sufocate îndelung prin viscere.
Un politician ales în duminica orbului candidând aproape singur (unde o fi opoziţia de care se plângea în Poiana lui Iocan personajele emblematice ale lui Marin Preda?) şi ieşind în fruntea satului, cu alte cuvinte, nu se sfia să decreteze aproape despotic peste ţinutul  în care domnia sa este  un fel de jupân, că în zilele festivalului  vor avea loc întâlniri cu poeţi, prozatori şi istorici celebri (!). Crezându-l pe cuvânt, unii au aşteptat cu sârg, aici,  la poarta Orientului, să sosească, dacă nu vestitul istoric Nicolae Iorga, cel puţin să-i ia locul, nimeni altul decât  A. Xenopol. Dar aşteptarea celor interesaţi le-a fost în zadar, cu toate că au fost avertizaţi de un zvon parşiv ce spurca apa curată a Prahovei, cum că Făt Frumos al nostru ţine la scriitori, poeţi şi istorici, precum cocoşatul de gard.
X
Majoritatea din noi trăim pe caiet!…N-are importanţă când aleşii neamului cu tricolorul în bandulieră, deschid festivalul, maşini de ultimul tip încurcă afluerea pietotală şi a altor autovechicule pe trotuare şi DN1, festivitatea a întârziat, nu au venit oaspeţii doriţi, cai împodobiţi cu hamuri de pe vremea fanarioţilor, aşteptau să străbată centrul oraşului, s-au făcut fotografii, s-a filmat, consilierii aleşi aveau emoţii puternice,  de acum organizatorii sunt în culmea extazului, parte din alegători priveşte alaiul, în straie de sărbătoare, majoritatea din noi trăim pe caiet!… unii politicieni sufocaţi de emoţie susţin prin ziare independente că aceste nebunii generale nu sunt scornite pentru a fi electorale, e în firea românului de a se bucura de viaţă, când majoritatea din noi trăim pe caiet!… al naibii popor, mai zice câte unul, care urmăreşte şirul notabilităţilor oraşului din spatele trăsurii ce se îndreaptă spre locul întâmplărilor ce urmează a ţine trei zile, cu ce şi-o fi luat ăsta maşina aia, e o întrebare care îl frământă pe un pensionar ce stă pe trotuar, într-o cârjă peticită, cu o stinghie de la o lădiţă de roşii, festivalul a fost pregătit din timp, cu migală, imprimantele şi calculatoarele procurate din banii publici au tocat îndelung, înverşunat şi colorat invitaţii, pliante, programe, a fost invitat preşedintele ţării, ce lovitură de maiestru, zic unii, la aflarea veştii, convoiul a ajuns în dreptul sediului partidului,  a cărui preşedinte a fost ales în iunie , şef absolut al acestor ţinuturi, ales de patru mii două sute şaptezeci şi opt din totalul de unsprezece mii una sută şaptezeci de alegători, şase mii opt sute treizeci şi nouă n-au catadicsit să mişte un deget pentru a alege sau a fi ales, s-au rotunjit pomii pe DN1, alaiul se revarsă înspre terenul de fotbal, unde se va întâmpla parada portului popular, convoiul a ajuns în dreptul sediului PNL, pedeliştii majoritari în consiliul local, şi în convoiul începutului de mileniu aruncă zâmbete cu subînţelesuri înspre echipa în fruntea căreia se află Mircea Roşca, unii de închină în dreptul troiţei de pe drum, alţii fac bancuri nemiloase la adresa iadului, convoiul ajunge la destrinaţie, se adună ca un şarpe în incinta terenului, din lung devine lat, înghionteli, cuvântări, în care limba română suferă pe un picior de plai, pe-o gură de rai, ansamblu de copii de pe scenă salveză acest ’’dezastru’’, noi ne permitem numai să mirosim fumul de la grătare, pentru că pensia ne este atât de mică, încât  nu ne ajunge decât pentru o bucată de pâine, majoritatea din noi trăim pe caiet!…
uită-l pe ală de pe scenă, zice unu, parcă a înghiţit o rangă, toţi au înghiţit aceeaşi rangă, completează altul, pastramă, brânză de burduf, brânză în coajă de brad, telemea, ouă, haine de piele, fanfara ’’10 Prăjini’’, care s-a încumentat să arate că ştie repertoriul lui Goran Brecovich, vinuri de masă, mici, fum, carne tocată, icoane şi alte lucruri sfinte, fete  cu buricul prins în belciuge, în nări inele de argint, pulpe tinere plesnind de sănătate, muzică dată la refuz, majoritatea românilor trăiesc pe caiet!… beţivi, poliţişti care aşteaptă un moment prielnic ca să iasă din anonimat, s-a găsit momentul un cerşetor care ştia al naibii să se prefacă olog, bravo Răzvănel, că te-ai prins de truc, poveşti, tarafe, concursuri sportive, teatru pentru copii, cupluri care au împlinit 50 de ani de căsătorie, felicitaţi de primar şi sânul tău aseară s-a mai lăsat, informatori, turnători şi victime amestecaţi prin mulţime, ţigani, bijutieri, căciuli de astrahan, zâmbete parşive, majoritatea românilor trăim pe caiet!.. foştii miliţieni alături de hoţii de buzunare, zâmbete, cel mai frumos a fost al ospătăriţei de la Laleau Neagră, viaţă, viaţă cum te treci, s-au pus bazele de noi cununii, noi divorţuri, posibili amanţi umflându-se în pene, dinţi de aur ce sclipeau în soare,  majoritatea românilor trăiesc azi pe caiet !…  guri ştirbe, ochi focoşi, ce te trimeteau direct în iad, buze greu încărcate cu ruj, ziarişti mai mari, mai mici, ciorapi rupţi, maldăre de gunoie, jocuri pentru copii, topogane mari şi mici, râsete, chiote, ochii care mocneau aprig, săruturi pătimaşe, majoritatea românilor trăiesc pe caiet! …  şi în final focuri de artificii, aplauze ce au mişcat câţiva bolovani din Colţii de Nisip, păreri pro şi contra referitoare la ţinerea de aceste bâlciuri cu miros mai mult sau mai puţin electoral, maşini luxoase, mai puţin luxoase, ce cu greu au fost desfăcute din parcări şi de pe DN1, herpesuri coapte de răceli şi altele izbucnite din dorinţe, lanţuri de argint, majoritatea românilor trăiesc pe caiet! … sticle de bere, sucuri, în care colcăie E-urile din plin, aparate digitale, regrete, lacrimi, ciuperci aduse de pe Păduchiosu, baligi de cal şi de vacă etc,  atunci când o lună plină rânjea ca un craniu de mort deasupra tuturora şi când majoritatea românilor trăiesc pe caiet…
Vasile Ioan CIUTACU

Festivalul Zilele Comarnicului

Weekend fierbinte la Comarnic. Timp de trei zile,  peste 15.000 de localnici si turisti au participat,  la Festivalul Zilele Comarnicului. Aflat la a patra editie, Festivalul Toamnei s-a dorit a fi un festival de poveste, unde toti participantii s-au putut distra si au putut viziona cele mai voga formatii de muzica usoara sau populara. Evenimentul organizat de Primaria orasului Comarnic s-a desfasurat în mai multe locuri din oras. Duminica, în ultima zi a Festivalului, spectatorii au putea vedea si asculta pe scena special amplasata în centrul orasului formatii de muzica populara. Au concertat  Remus si Gabi, Cornelia si Lupu Rednic, Traian Ilea, Nicu Paleru, Carmen Serban si Adriana Antoni.
Concerte, mici, bere si multa distractie. De asta au avut parte  locuitorii din Comarnic si nu numai, în acest weekend.  Startul Festivalului  a fost dat vineri, cu parada costumelor poplare, unde localnicii au putut admira cele mai autentice porturi populare din zona Prahovei. Spectatorii au participat la concursuri sportive dar si interactive.
„Ne simtim foate bine si este o actiune extraordinara  a Primariei si Consiliului Local. Muzica a fost pentru toate genurile si pentru toate gusturile si în fiecare seara a fost arhiplin, iar la anu’ speram sa fie si mai frumos.” a afirmat  Sorin Cercel, locuitor din Comarnic.
Seara, scena principala a devenit locatia ideala pentru concerte. Cele mai în voga trupe românesti ale momentului au cântat pe scena din centru. Multitudinea de terase au îmbiat participantii la bere, vin fiert sau mititei.  Oficialitatile spun ca în acest an la Comarnic a fost un numar important de participanti.
“ Am fost initiatorul acestui eveniment si doresc ca acesta sa devina o traditie pentru Comarnic, chiar daca anul trecut nu s-a mai organizat datorita neîntelegerilor pe care le-am avut cu Consiliul Local. Anul acesta am organizat ceva frumos si cetatenii au venit în numar mare; îi las pe dumnealor sa traga concluziile.”, a declarat, la rândul sau, Dorian Botoaca – primarul orasului Comarnic.
Spre regretul participantilor, Festivalul s-a încheiat duminica seara, la miezul noptii, cu un impresionant foc de artificii si efecte pirotehnice. Autoritatile locale spun ca Festivalul Zilele Comarnicului va deveni o traditie si totodata si cel mai important eveniment al orasului Comarnic.
Razvan Bunea

Festivalul Azuga, la a opta ediţie

Sâmbătă, azugenii şi turiştii s-au distrat pe cinste la cea de-a opta ediţie a Festivalului Azuga. În fiecare an, toamna, administraţia locală dă startul la distracţie două zile. Aşa s-a întâmplat şi în acest weekend, când sute de persoane au participat la festivalul organizat în parcul central din Azuga. În cadrul manifestării au avut loc concursuri de cultură generală, competiţii sportive, iar pe scenă recitalurile au fost pentru toate gusturile. Nu au lipsit grătarele încinse pe care au sfârâit mititeii, cârnaţii, pastrama şi frigăruile. Terasele au fost pline până la refuz şi cu greu se mai putea găsi un loc pentru a savura delicatesele comercianţilor. În cele două seri de festival, pe scenă au urcat Fly Project, Hara, Elena  Gheorghe, Alina Sorescu, Bordo, Maria Ciobanu, Elena  Nae, Anda Adam şi Ionuţ Dolănescu
“Această ediţie a festivalului a fost mult mai reuşită decât cea din anii anteriori. Mă bucur că lumea s-a simţit foarte bine şi eu consider că a fost o reuşită”, a declarat Adrian Purcaru, primarul oraşului Azuga.
Distracţia în Azuga a ţinut sâmbătă şi duminică până la miezul nopţii. Participanţii s-au declarat mulţumiţi de organizare şi s-au distrat pe cinste.
“M-am simţit excellent la festival. Am venit cu prietenii şi am mâncat o porţie de pastramă şi am băut un pahar cu vin fiert. În fiecare an vin în Azuga la festival pentru că mă simt bine şi îmi plac artiştii care cântă”, a spus un spectator.
Muzica bună, oferta variată la bunătăţi şi tarabele cu chilipiruri au fost cele trei ingrediente care au făcut din Festivalul de la Azuga o reuşită. Ca în fiecare an, evenimentul s-a încheiat cu un spectaculos foc de artificii.
Adelina ANEI

Festivalul Sinaia Forever în cifre

Pentru organizarea Festivalului Sinaia Forever, administratia  locala a cheltuit 80.000 de euro, dintre care 20.000 au fost alocati de la bugetul local si 60.000 din sponsorizari. Conform statisticii întocmite de reprezentantii Primariei, pentru buna desfasurare a evenimentului, în fiecare zi s-au mobilizat pe teren un numar de 18 politisti comunitari, 50 de jandarmi, 78 de ofiteri si agenti de politie si 50 de pompieri. La festival au participat 234 de artisti si dansatori, 29 de mestesugari, 13 ansambluri de muzica populara, 40 de voluntari si 32 de cercetasi, care au efectuat zboruri cu tiroliana, picturi pe fata si pe corp. În centrul orasului, organizatorii au amenajat 2 tuneluri, 4 scene si 4 drumuri si au fost 13 locatii pentru pentru lansarea artificiilor.  Nu a lipsit fanfara, lansarile de carte, expozitiile de pictura, goblenuri si costume populare, serile cu efecte pirotehnice si parada costumelor de epoca. În cadrul festivalului, administratia locala a lansat si campania „O zi fara masini”. Prin aceasta campanie organizatorii au dorit sa scoata în evidenta importanta protejarii mediului înconjurator, prin descurajarea circulatiei autoturismelor prin centrul statiunii montane. În acest an, Sinaia Forever a avut ca tema muntele, acesta regasindu-se în toate decorurile stradale. Festivalul atrage în fiecare an mii de turisti din toate colturile tarii si este un eveniment cu traditie în Sinaia, în acest an ajungând la cea de-a 15-a editie.
Adelina ANEI

Festivalul la români

Aşa cum spuneam în editorialul precedent, avem sărbători, slavă Domnului! Şi nu e rău, că mai uită omul de grijile de zi cu zi. Avem bâlciuri, avem răvăşit de oi, avem zile ale localităţilor, care s-au transformat în festivaluri şi într-o adevărată cumpetiţie între administraţiile locale în ceea ce priveşte organizarea. De ce poţi avea parte la aceste manifestări? Păi, de spectacole, de multă voie bună, de distracţie, relaxare şi de plăcerea de a gusta ceva tradiţional: friptură la grătar, pastramă, mici, bere, ţuică sau vin. Cei mai pretenţioşi pot gusta şi delicatese ori băuturi occidentale, dar cei mai mulţţi preferă bucatele şi băuturile de pe la noi. Şi găseşti de toate, că oferta e foarte „generoasă”. Am pus cuvântul în ghilimele nu pentru că ar exprima un neadevăr în ceea ce priveşte diversitatea, dar le merită deoarece nu e în ton cu „politica” comercianţilor.
Anul acesta, Sinaia Forever”, festival aflat la cea de a patra ediţie a strâns iarăşi laolaltă mulţime de turişti, dar şi de localnici dornici să participe la sărbătoarea oraşului  lor. Pe străzi mulţime de terase, la care sfârâiau grătarele umplând văzduhul cu mirosuri ademenitoare. Vizitatorul era tentat să guste ceva la mesele din stradă, cu o servire şi o etichetă mai puţin pretenţioasă faţă de un restaurant, adică într-un decor şi o atmosferă mai rustice. Numai că, după ce consulta lista de preţuri îl lua durerea de cap.
Şi aici e hiba festivalurilor la români. Dacă în mod normal te-ai putea gândi că la astfel de evenimente ai pute găsi nişte preşuri rezonabile, mai pentru toate buzunarele (că doar festivalurile de acest gen se vor ale tuturor, nu-i aşa?!) treaba e taman pe dos. La Sinaia, în stadă preţurile au fost mai mari ca la restaurant, la Câmpina la fel, la Valea Doftanei – aşijderea. De ce, ştiu comercianţii, fiecare cu planurile lui.
În Occident, la asemenea evenimente totul este mai ieftin, ca să simtă toată lumea atmosfera de sărbătoare, la noi e pe dos. La Oktoberfest, la Munchen, cu trei euro mănânci şi bei până nu mai poţi, la noi o porţie de pastramă de 100 de grame (!!!), un pahar de vin fiert si două felii de pâine costă15 lei! Adică 4,5 euro. Dca mai vrei un Kurtos mai decartezi 10 lei, iar dacă pofteşti la un banal ştiulete da porumb copt încă 4 lei, iar dacă mai iei şi o vată pe băţ (2 lei un vârf de linguriţă de zahăr!!!) ai ajuns la 10 euro. Acum însă vine partea cea mai interesantă. Adică… profitul.
Pastrama de care vorbeam are 100 de grame inainte de a fi preparată, aşa că in farfurie rămân maxim 75 de grame, cât să nu ajungă nici la o măsea. Dar chiar şi aşa, ţinând cunt de faptul că un kilogram de pastramă adevărată (de la ciobani) e cam 30 de lei kilogramul, iar comersanţii îl vindeau cu 8 lei suta de grame, adică 80 de lei kilogramul, adaosul comercial e de peste 260%! Vinul era 4 – 5 lei paharul de 100 de grame. Păi un litru de vin ca ăla din târg costă peste tot maxim 4 lei litrul, deci adaosul comercial sare de 1000%!
Obiceiul ăsta de umfla preţurile la asemenea ocazii a devenit lege la români. Dece, Dumnezeu ştie, probabil fiecare se gândeşte că e momentul să dea lovitura în două –trei zile, desi practica a demonstrat de mult că un adaos comercial mai mic înseamnă clienţi mai mulţi şi, implicit, un câştig mai mare. Aşa se gândeşte în Occident, aşa se gândeşte şi în Orient, ba chiar şi în Balcani, în Turcia sau Grecia. La noi nu, că toate sunt pe dos. Taxele sunt nenumărate, că dacă ai incerca să afli pentru ce plăteşti  şi câte sunt cu adevărat te-ar lua durerea de cap. Apoi, avem, de exemplu, mere, dar importăm din Turcia, că sunt mai ieftine, dar la tarabă au tot preţ ca alea autohtone, ce dacă au gust ca de plastic! Cartofii şi ceapa, la fel, sunt din China, fără gust dar cu aspect comercial. Şi tot aşa, în goana după câştig rapid vom reuşi, noi, românii, ca într-un final să punem pe butuci agricultura, sau să o distrugem pe cea tradiţională în avantajul produselor modificate genetic (citeşte „fără gust”), mult mai rezistente (că nici dăunătorii nu le mănâncă) şi mai uşor de cultivat. Producţia de carne va suferi şi ea, că parcă e mai ieftină marfa de import, provenind de la animale sau păsări hrănite cu granule steroidice, ca să facă masă musculară, iar celebrele vinuri româneşti vor cădea în anonimat în faţa „vinurilor” produse prin libia sau Maroc din cine ştie ce esenţe, în fapt o poşircă ieftină, plină de arome şi îndulcitori. Cu toate că aceste lucruri le cunosc toţi, obiceiul umflării preţurilor rămâne adânc înrădăcinat în sufletul şi mintea comersantului autohton, obişnuit să ia pielea de pe clienţii care, în ochii dumnealui, sunt, de fapt, „fraierii” care „pun botul” şi le umflă buzunarele. Şi cât timp acest obicei va persista, sigur nu vom avea ocazia să vedem şi noi celebra „luminiţă de la capătul tunelului”.
Dragoş Arsene

Festivalul şi preşedintele

Weekend fierbinte la munte. Vineri seară miile de turişti şi localnici aflaţi la Sinaia pentru a sărbători zilele oraşului au putut vedea fanfara şi oficialitaţile oraşului care au defilat pe  centrul staţiunii presărată cu terase pregătite pentru ospăţ. Pe bulevardul Carol I au fost amenajate patru drumuri în cinstea Festivalului Sinaia Forever: cel Vechi, al Castelului, al Tinerilor şi cel al Trecătorilor. O surpriză la eveniment a fost apariţia lui  Traian Băsescu care împreună cu soţia a ţinut să participe la festivalul Sinaia Forever care se desfăşuară aici în fiecare an. Vizita nu a fost însă lipsită de incidente, un bărbat beat a vrut să-l strângă în braţe pe preşedinte. Nu a mai reuşit, pentru că fost luat pe sus de SPP-isti. Bărbatul aflat în stare de ebrietate s-a apropiat prea mult de şeful statului aşa că a fost îndepărtat cu forţa de ofiţerii SPP şi de jandarmi. Preşedintele a părut că nu observă incidentul şi şi-a continuat drumul către scenă unde au concertat Andreea Bănică şi Iris. Până la scenă, preşedintele şi soţia sa au făcut obişnuita baie de mulţime presărată cu nenumarate şedinte foto.
“ Am venit la munte două zile, azi la Sinaia că e festivalul de aici şi mâine la Făgăraş şi Bran că e Festivalul întoarcerii oilor de la munte. La Sinaia am venit să-i văd pe Andreea şi pe Iris, care sunt formaţia mea de suflet. Îmi pare rău, însă, că n-am apucat să-l vedem pe Benone Sinulescu” , a declarat Traian Băsescu – preşedintele României.
Traian Băsescu a ramas peste noapte la Sinaia la complexul Foişor din apropierea Castelului Peleş. Ieri, şeful statului a dorit să meargă de la Sinaia la Bran, la Răvăşitul Oilor, o sărbătoare anuală care marchează  coborârea turmelor de la munte. În acelaşi timp, la Bran se desfăşoara şi Festivalul Brânzei şi al Pastramei. (Răzvan Bunea)

Festivalul Sinaia Forever la final

Festivalul Sinaia Forever a fost o reuşită din toate punctele de vedere. Cea de-a XV-a ediţie a evenimentului avut ca temă “Muntele” şi s-a dovedit a fi un real succes datorită organizatorilor, care au avut grijă ca fiecare detaliu să fie bine pus la punct. S-au băut 25.000 de litri de bere, cu 4.000 mai mult decât anul trecut, s-au consumat tone de cârnaţi şi pastramă iar spectacolele de muzică folk, rock, dance-pop şi muzică populară s-au ţinut lanţ. Timp de trei zile, peste 50.000 de turişti au luat cu asalt “Perla Carpaţilor” pentru a participa la festivalul Sinaia Forever. Cei mai mulţi dintre participanţi se pot lăuda că au mai fost la cel puţin una dintre cele 14 ediţii precedente iar impresiile despre festivalul din acest an sunt favorabile. Festivalul a debutat cu tradiţionala paradă a costumelor prin cele patru zone amenajate în centrul oraşului. Totodată şi paşii participanţilor au fost îndrumaţi către Drumul Vechi, Drumul Castelului, Drumul Tinerilor şi Drumul Trecătorilor. Pe Drumul Vechi turiştii au fost aşteptaţi cu tradiţii de munte, legende, costume populare şi spectacole de muzică populară. Drumul Castelului a amintit de perioada interbelică. Aici s-au putut admira costumele de epocă şi s-a ascultat muzică de promenadă. Pentru adolescenţi a fost creat Drumul Tinerilor, unde aceştia şi-au expus proiectele şi au cântat pe scena special amenajată. Pe Drumul Trecătorului, pe turişti şi localnici i-au aşteptat terasele pregătite pentru ospăţ cu tot felul de bunătăţi. „Sinaia Forever” a fost cel mai aşteptat eveniment al toamnei, dovadă fiind forfota din centrul oraşului şi miile de spectatori care au participat la concertele din parcul Dimitrie Ghica. În ciuda vremii capricioase, atmosfera a fost încălzită de spectacolele susţinute de Benone Sinulescu, Andreea Bănică, Iris, Cargo, Ana Lesko, Andreea Bănică, Mircea Baniciu, Mircea Vintilă şi Ducu Bertzi.
„Chiar dacă vremea a fost urâtă, au venit foarte mulţi turişti din toată ţara. Oamenii s-au integrat în tema pe care noi am ales-o pentru această ediţie, „În numele muntelui”. Am avut trei zile în care oraşul a fost plin de evenimente, iar turiştii au fost prezenţi şi s-au distrat, chiar dacă a fost foarte frig. Mă bucură foarte mult acest lucru, pentru că am vrut ca în acest an să avem un eveniment deosebit”, a precizat primarul Vlad Oprea.
“Sinaia Forever” s-a încheiat duminică, în prezenţa primarului. Edilul şef le-a mulţumit tuturor celor care au participat la eveniment şi a numărat  cu prezentatoarea Alina Sorescu ultimele secunde ale festivalului. Autorităţile locale din Sinaia au încheiat Festivalul „Sinaia Forever” cu un superb foc de artificii, care au putut fi auzite şi văzute la miezul nopţii în staţiune. Organizatorii se gândesc deja la pregătirea ediţiei din 2009, însă sunt conştienţi că sarcina nu este deloc uşoară.

Răzvan Bunea

FESTIVALUL “SINAIA FOREVER” EDIŢIA A XV A “ÎN NUMELE MUNTELUI”

Primăria oraşului Sinaia organizează în perioada 26-28 septembrie 2008 cea de a XV a ediţie a Festivalului “Sinaia Forever”.
Festivalul “Sinaia Forever” a devenit demult o tradiţie şi totodată şi cel mai important eveniment al oraşului Sinaia.
“Vă invit să petreceţi aceste zile frumoase de toamnă la Sinaia, oraş ce are privilegiul de a fi aşezat într-un cadru natural deosebit, străjuit de Munţii Bucegi. Pentru că muntele aduce foarte multe beneficii oraşului nostru, ediţia de anul acesta a Festivalului “Sinaia Forever” va fi “În numele muntelui”. Vă aştept să sărbătorim împreună!”  - Vlad Oprea, Primarul oraşului Sinaia.

De ce acest festival? Pentru că este singurul capabil să creeze simbioza perfectă între cultură, civilizaţie şi distracţie, petrecere şi spectacol. Pentru că Sinaia este un reper esenţial al culturii şi geografiei românesti şi acest festival este (după cum au dovedit-o anii trecuţi) un adevărat “ghid-live la faţa locului” cultural, istoric, geografic, social.
2008 - În numele muntelui…
Muntele a  fost ales ca temă a ediţiei de anul acesta. Festivalul Sinaia Forever  2008 TE INVITĂ să afli răspunsul la întrebarea:
CE VEZI CÂND TE UIŢI LA MUNTE ?
Muntele nu este numai un bolovan uriaş…
Muntele nu este doar o imagine a iernii…
Muntele nu este un loc fară viaţă…
Muntele înseamnă pentru Sinaia:
Tradiţie
Regalitate
Mod de viaţă
Cărări ştiute doar de ciute
Cadrul imaginar creat pe bulevardul Carol I va îndruma paşii participanţilor  pe cele patru drumuri: DRUMUL VECHI , DRUMUL CASTELULUI, DRUMUL TINERILOR şi  DRUMUL TRECĂTORULUI;
DRUMUL VECHI
Pe Drumul Vechi vă aşteaptă tradiţii de munte, legende, costume populare şi scena pe care vor evolua formaţii şi ansambluri de muzică populară.
DRUMUL CASTELULUI
Într-o ambianţă interbelică pe Drumul Castelului, admirând costumele de epocă, veţi putea asculta muzică de promenadă.
DRUMUL TINERILOR
Drumul Tinerilor le va da posibilitatea tinerilor sinăieni să-şi expună proiectele şi să evolueze pe scena tinerilor.
DRUMUL TRECĂTORULUI
Drumul Trecătorului va fi presărat cu terase pregătite pentru ospăţ.

-  Casinoul din Sinaia va găzdui trei seri de spectacole de teatru cu nume reprezentative din lumea actorilor români;
-  Parcul “Dimitrie Ghica” va răsuna în cele trei seri de concerte: seara FOLK, seara ROCK,  seara DANCE-POP;
- la Centrul Cultural “Carmen Sylva” vor fi expoziţii de pictură şi goblenuri, lansare de carte, concursuri de şah şi table;
- ceremonii de deschidere şi închidere (lasere, tunuri de lumină, jocuri de artificii);
MUNTELE se va regăsi în decorurile stradale şi manifestările pregătite pentru acest eveniment.

Pe întreaga perioadă a festivalului,accesul autoturismelor pe bulevardul din centrul oraşului este interzis, circulaţia se va desfăşura doar pe varianta DN1.
Program Sinaia Forever 2008 - VINERI

DRUMUL TINERILOR (13.00-19.30)

– SCENA TINERETULUI :

13:00-13:15 - Anita
13:15-15:15 - Grupul folk “N.E.G.A.T.I.V”
15:15-15:30 - Sc. “Principesa Maria”- Scenete
15:30-15:45 - Dans Modern
15:50-17:50 - Colegiu “M Cantacuzino”- Teatrul Oglinzi
17:50-18:00 - Colegiu “M Cantacuzino”- Hamlet
18:00-19:30 - Dj Pin-Pin & Uny

– ARTICOLE DE CARNAVAL

DRUMUL CASTELULUI (13.00-18.00)

– SCENA MUZICII DE PROMENADA
13.00-18.00 - CONCERT Cvartetul Anima

– TARG DE FLORI
– ECHITATIE PENTRU COPII

DRUMUL VECHI (13:00 - 18:00)

– SCENA POPULARA

13.00-15.00 - Filarmonica “Paul Constantinescu” Ploiesti
15.00-16.00 - Casa de cultura Valenii de Munte - Grupul “Teleajanul”
16.00-18.00 - Ansamblul Folcloric “Chindia” Ploiesti

– ARTICOLE MESTESUGARESTI

DRUMUL TRECATORULUI (13:00 - 01:00)

Terase deschise intre 13.00-01.00

PARCUL DIMITRIE GHICA (13:00 - 23:00)

- 13.00-17.00 - TARAMUL CERCETASILOR – animatie pentru copii

19.00 - DESCHIDEREA OFICIALA

PARTICIPA: VLAD OPREA - PRIMAR SINAIA,
INVITATI DE PESTE HOTARE (ORASELE INFRATITE),
PARADA FESTIVALULUI SINAIA FOREVER 2008,
EDITIA A XV- A “IN NUMELE MUNTELUI”

20.00-23.00 - CONCERTE

Prezentator: Alina Sorescu

BENONE SINULESCU
ANDREEA BANICA
IRIS

22.00- FOC DE ARTIFICII

CAZINO SINAIA

18.00-20.00: “DOI PE O BANCA” - Teatrul Nottara
Distributia: Emil Hossu, Catrinel Dumitrescu

CENTRUL CULTURAL CARMEN SYLVA

11.00-15.00 - Concursuri de Sah si Table pentru toate varstele
13.00-18.00
- EXPOZITIE DE PICTURA - Tanase Mocanescu
- EXPOZITIE DE GOBLENURI - Isabela Banica
- EXPOZITIE DE COSTUME POPULARE ROMANESTI

Program Sinaia Forever 2008 - SAMBATA

DRUMUL TINERILOR (13.00-19.30)

– SCENA TINERETULUI :

10:30-11:30 - Gradinita “Floare De Colt”
11:30-11:50 - Gradinita Nr.1
11:50-12:05 - Centrul de Plasament
12:05-12:55 - Scolile “Principesa Maria” si “George Enescu”
14:30-14:45 - Anita
14:50-16:15 - Scoala “Principesa Maria”
16:15-16:30 - Muzica - Cosmin Arsene
16:30-16:50 - Anita
17:00-17.30 - Grupul folk “N.E.G.A.T.I.V”
17.30-18.00 - Grupul rock “METALTHRONE”
18:00-19:30 - Dj Pin-Pin & Uny

– ARTICOLE DE CARNAVAL

DRUMUL CASTELULUI (13.00-18.00)

– SCENA MUZICII DE PROMENADA
10.00-13.00, 14.00-16.00 - CONCERT Cvartetul Anima

– TARG DE FLORI
– ECHITATIE PENTRU COPII

DRUMUL VECHI (10:00 - 18:00)

– SCENA POPULARA

10.00-11.00 Caminul Cultural Brazi - Ansamblul Folcloric “Constelatia Brazilor”
11.30-12.30 Caminul Cultural Lipanesti - Ansamblul “Mugurelul”
14.00-15.00 Caminul Cultural Valcanesti - Ansamblul “Brauletul”
15.30-16.00 Ansamblul Caminului Cultural Dumbravesti
16.30-17.00 Ansamblul Caminului Cultural Tomsani
17.30-18.00 Ansamblul Casei de Cultura Comarnic

– ARTICOLE MESTESUGARESTI

DRUMUL TRECATORULUI (10:00 - 01:00)

Terase deschise intre 10.00 - 01.00

PARCUL DIMITRIE GHICA (10:00 - 23:00)

13.00-17.00 - TARAMUL CERCETASILOR – animatie pentru copii

20.00-23.00 - CONCERTE

Prezentator: Alina Sorescu

ANA LESKO
MIHAI MARGINEANU
CARGO

22.00- FOC DE ARTIFICII

CAZINO SINAIA

16.00-18.00: “COMPLOTUL” - Teatru
Distributia:
Raluca Petra si Alexandru Hasnas - actori ai Teatrului National “I.L. Caragiale”
Raluca Guslicov, de la Teatrul “Constantin Tanase”
Voicu Hetel - Teatrul “Ion Creanga”
Cristina Moldoveanu - “Compania Civic Art”
Marian Ciprian, fondator “Civic Art”

CENTRUL CULTURAL CARMEN SYLVA

11.00-15.00 - Concursuri de Sah si Table
16.00 - LANSARE DE CARTE: Vasile Ciutacu vol. de poezii “Spanzurat de-un fir de iarba”
13.00-18.00
- EXPOZITIE DE PICTURA - Tanase Mocanescu
- EXPOZITIE DE GOBLENURI - Isabela Banica
- EXPOZITIE DE COSTUME POPULARE ROMANESTI

Program Sinaia Forever 2008 - DUMINICA

DRUMUL TINERILOR (13.00-19.30)

– SCENA TINERETULUI :

10:30-10:50 - Gradinita Nr. 2
10:50-11:05 - Gradinita “Puisorul Motat”
11:05-11:25 - Colegiu “M Cantacuzino” - “D’ale Carnavalului”
11:30-11:50 - Scoala “Principesa Maria”
11:35-11:45 - Scoala “Principesa Maria”- Sceneta Montana
11:50-12:10 - Scoala”George Enescu” - “Greierele si Furnica”
12:10-12:40 - Trupa Flames
14:30-16:30 - Colegiu “M Cantacuzino” Talente Muzical-Artistice
16:30-16:40 - Muzica, Cosmin Arsene
16:40-16:55 - Scoala “Principesa Maria”-Muzica Populara
17:00-17:10 -Anita
17:10-17.30 - Grupul folk “N.E.G.A.T.I.V”
17.30-18.00 - Grupul rock “METALTHRONE”
18:00-19:30 - Dj Pin-Pin & Uny

– ARTICOLE DE CARNAVAL

DRUMUL CASTELULUI (13.00-18.00)

– SCENA MUZICII DE PROMENADA
10.00-13.00, 14.00-18.00 - CONCERT Cvartetul Anima

– TARG DE FLORI
– ECHITATIE PENTRU COPII

DRUMUL VECHI (13:00 - 18:00)

– SCENA POPULARA

10.00-11.00 - Ansamblul “Prahova” - Casa de Cultura Ploiesti
11.00-12.30 - Ansamblul “Perinita” - Consiliul Judetean Prahova
14.00 -16.00 - Ansamblul “Calabreaza” - Casa de Cultura Breaza
16.00-18.00 - Ansamblul ” Salba Prahovei” - Casa de Cultura Plopeni

– ARTICOLE MESTESUGARESTI

DRUMUL TRECATORULUI (10:00 - 24:00)

Terase deschise intre 10.00-24.00

PARCUL DIMITRIE GHICA (10:00 - 23:00)

13.00-17.00 - TARAMUL CERCETASILOR – animatie pentru copii

20.00-23.00 - CONCERTE

DUCU BERTZI
MIRCEA VINTILA & BRAMBURA
MIRCEA BANICIU & VLADY
CNEJEVICI & PACIFICA

22.00- FOC DE ARTIFICII

CAZINO SINAIA

18.00-20.00: “LAPTE CALD SAU RECE” - Teatrul Nottara
Distributia: Marian Ciprian, Voicu Hetele, Annemary Ziegler, Cristina Moldoveanu, Alexandru Hasnas, Florina Lucian

CENTRUL CULTURAL CARMEN SYLVA

13.00 – Premierea castigatorilor la concursul de sah si table
13.00-18.00
- EXPOZITIE DE PICTURA - Tanase Mocanescu
- EXPOZITIE DE GOBLENURI - Isabela Banica
- EXPOZITIE DE COSTUME POPULARE ROMANESTI

Valea Doftanei în haine de festival

Acest sfârsit de saptamâna a fi marcat si la Valea Doftanei de o alta manifestare traditionala deja si vestita dincolo de hotarele Prahovei.
Ajuns la cea de a VII-a editie, Festivalul Cascavelei a adunat si anul acesta pa malul stâng al Doftanei milenare multime de popor, la o manifestare fara fasoane de elitism, simpla si vesla ca firea locuitorilor acelor meleaguri.
Vestita cascavea, acel soi de cascaval afumat, care se mai face si pe la Comarnic, Secaria si prin partile Branului, a fost vedeta incontestabila, dar cele câteva mii de roti au disparut rapid înca din prima zi. Vizitatorii, însa, s-au putu delecta cu traditionalul bulz la gratar, cu pastrama taraneasca autentica iar cei mai fitosi cu câte o portie de mititei. Vestitele crame prahovene din partile Urlatilor ori de la Valea Calugareasca îmbiau musteriii cu vinuri alese, limpezi ca unda rece si zglobie a Doftanei, pravalita la vale un fulger de spada, într-o vesnica hârjoneala vesela cu prundul pietros. Ici colea, mai timid, cîte un producator local oferea doritorilor diverse soiuri de tuica de pruna. Printre ei, un batrân venit de undeva de lânga Valeni, avea o licoare de 18 ani. Un bucurestean (aproape sigur!) fitos dupa ce a gustat putin l-a întrebat de pret, lingându-se pe buze. Care pret i s-a parut exagerat si astrâmbat din nas, dar batrânul, întelept, i-a dat o replica ce l-a lasat fara cuvinte: „Cu ce-i mai breaz whisky ala american decât tuica mea, de costa cât costa si dai pe el banii fara sa te tocmesti? Asta macar e naturala si e facuta dupa sufletul meu!”. Si chiar era, aratând „galbena si lunecoasa ca untdelemnul, învesmântata în odajdii aurii”, cu o descria odinioara Pastorel Teodoreanu. Si a plecat  individul cu coada între picioare, mai la o parte, pirzându-se printre tarabele cu kitsch-uri, pline de tot felul de jucarii de plastic, flori artificiale, gablonzuri si alte bazaconii. Pe scena au urcat artisti amatori si profesionisti care au încalzit atmosfera cu cântece si dansuri pentru toate gusturile doua zile la rând, în fata careia spectatori de toate felurile se opreau un timp ca sa-si mai traga sufletul. Si iarasi porneau printre tarabe, cercetând oferta de pastrama, vinuri sau brânzeturi ori cine stie ce fleacuri care sa le aduca aminte de Festivalul Cascavelei. Si gaseai acolo si multe produse de arta traditionala: oale si strachini de lut ori obiecte de lemn mestesugit sculptate. Pentru copii, tot felul de accesorii, de la banalele „comedii” cu carusel pâna la masinute electrice. În rest, floricele, vata de zahar, bomboane si acadele si câte si mai câte, încât cele doua zile au trecut pe nesimtite ca un vis de septembrie. Iar vizitatorii au ramas cu speranta ca la anul vor veni din nou, si cu amintirea mirosului de pastrama si de bulz perpelit la gratar.
Dragos Arsene

Festivalul Toamnei la Câmpina

Weekend fierbinte la Câmpina. Începand sâmbata, câmpinenii si musafiri veniti din alte localitati au participat, timp de doua zile, la Serbarile Toamnei. Aflat la prima editie, Festivalul Toamnei s-a dorit un festival de poveste, unde toti participantii au putut simti si gusta atmosfera patriarhala de început de secol XX într-un orasel de provincie. Evenimentul a fost organizat de Primaria municipiului Câmpina si s-a desfasurat chiar în centru, pe bulevardul Carol I. În cele doua zile, papusi gigantice, statui miscatoare, clovni, acrobati pe catalige s-au plimbat printre trecatori. Câte un lustragiu ratacit îsi oferea serviciile, sub privirea ironica a hâtrului Charlie Chaplin. În apropiere, sugubatul Pacala îti pazea cu strasnicie usa.
Copiii se îmbulzeau în piata de la soldat, privind uimiti spectacolul de marionete în care neastâmparatul Nica al lui Stefan a Petrei se caznea sa vânda pupaza din tei. Ici colea, câte o terasa aduna la un loc grupuri de spectatori, îmbiindu-i cu pastrama, mici, bere, vin si tuica. Printre ei, se învârteau tansosi dom’ Mitica, Mita Baston si nemuritorii Mache si Lache. Chivute îndraznete îmbiau domnii cu flori proaspete, frumos aranjate în cosulete de rachita, printre vânzatorii ambulansi de covrigi, dulciuri si acadele. La o alta terasa, cântau maiastru, ca de pe un vechi disc de vinil, Fanica Luca si inegalabilul Zavaidoc Theodorescu. Veniti de prin cartierele orasului, câmpinenii se trezeau brusc într-o alta lume, desprinsa parca din albumul prafuit al bunicii cu poze sepia, reînviate brusc pe strazile orasului, o lume care, poate, a însufletit cu farmecul ei Câmpina de odinioara. Iar pentru cei care doreau o amintire, un fotografcu tichie cu pampon ofera poze “la minut”. Chiar primarul orasului, în redingota, cu papillon si melon a iesit la promenada, ca-n vremurile de altadata.
Pe scena mare din centrul civic au concertat în cele doua seri vedete locale dar si artisti consacrati. Printre ei, Radu Ille, Mioara Velicu, Irina Loghin, Alesis, Alex si dansatorii,Vama, Crush si Alexandra Ungureanu.
Sarbatoarea s-a încheiat duminica seara, la miezul noptii, dupa concertul incendiar sustinut de Stefan Banica jr., cu un impresionant foc de artificii si efecte pirotehnice. Si a cazut cortina peste primul festival al Câmpinei, o sarbatoare pe care urbea semimilenara o astepta de mult.
Razvan Bunea
Dragos Arsene

Pagina Urmatoare »