Poze contra hrană

Întâlnire surpriză pentru turiştii care au urcat în acest weekend spre Cota 1.400. Urşii gunoieri din Sinaia au ieşit din nou la masă în oraş şi au pândit la drumul mare pe toţi cei care au vrut să-i pozeze, bineînteles contra… cost. Oamenii nu au stat prea mult pe gânduri şi le-au oferit biscuiţi, pâine şi fructe pentru o poză de neuitat. Chiar dacă au fost multe cazuri în care oamenii au fost atacaţi de urşi, cei mai mulţi dintre turişti nu conştientizează pericolul şi se apropie nepermis de mult de fiarele sălbatice. Ursii iesiti la marginea drumului  au făcut tot ce le-a stat în putinţă ca să capete ceva de mâncare. S-au jucat, au stat la poze, şi au încercat să fie cât mai hazlii. ReprezentaţiIe  nu a fost în zadar. În timp ce turiştii mai curajoşi s-au apropiat de urs, alţii au rămas uimiţi când au dat nas în nas cu Moş Martin şi au preferat să-l admire din maşini. Jandarmii montani şi angajaţii Parcului Natural Bucegi patrulează în fiecare zi în căutarea animalelor care coboară din pădure. Ei spun că de vină pentru incursiunile urşilor în civilizaţie sunt şi turiştii care le dau de mâncare. În zona Parcului sunt peste 50 de exemplare de urşi. Aproape de trei ori mai mulţi decât poate adăposti şi hrăni zona respectivă. (Razvan Bunea)

Trasee montane amenajate

Reprezentanţii Parcului Natural Bucegi şi salvamontiştii din Sinaia lucrează de două zile la refacerea traseelor turistice din Bucegi. Dacă în urmă cu o zi, cele două echipe au refăcut traseul Cota 2000 – Sinaia, astăzi aceştia au mers pe traseul Piatra Arsă, Valea Dorului, Padina. De asemenea, acolo unde era necesar au fost îndepărtate crengile şi copacii căzuţi pe poteci, iar în anumite zone au fost refăcute podeţele. Au mai fost revopsite marcajele şi s-au înlocuit panourile deteriorate. În cadrul acţiunii desfăţurate în munţii Bucegi, reprezentanţii Parcului Natural şi salvamontiştii din Sinaia, împart pliante turiştilor şi montează indicatoare în zonele frecventate de urşi. „Astăzi, în Parcul Natural Bucegi acţionăm pe linie de turism. Periodic, verificăm traseele marcate şi omologate, pentru ca turiştii să fie în siguranţă. În acelaşi timp, împărţim pliante în română şi engleză, şi montăm panouri – indicatoare vizavi de problema urşilor”, a declarat Clementin Neguţescu, agent Parcul Natural Bucegi. La intrarea pe traseele montane, reprezentanţii Parcului Natural Bucegi au postat panouri cu regulile care trebuiesc respectate în natură. Mai mult, turiştii pot vedea pe aceste panouri şi zonele unde se găsesc  tot felul de animale sălbatice. Acţiunea în Parcul natural Bucegi va continua şi în următoarele zile, astfel încât, începând cu acest week-end traseele montane să fie amenajate aşa cum trebuie.
Adelina ANEI
 

HRAMUL MĂNĂSTIRII PEŞTERA

Sute de persoane din toate colţurile ţării au fost prezente duminică la hramul mănăstirii Peştera.Chiar dacă au avut de parcurs un drum lung şi stricat din cauza ploilor din ultima perioadă, credincioşii au venit, ca în fiecare an, la slujba ţinută de preoţi la intrarea în peştera Ialomiţei. „Aici este un loc deosebit şi minunat. Sunt din Vrancea şi vin în fiecare an la slujbă de Sfinţii Petru şi Pavel. Este frumos şi îmi place slujba, deoarece este ţinută de foarte mulţi preoţi”, a precizat Gheorghe Enescu unul dintre credincioşii prezenţi la mănăstire. Alte persoane au auzit de hramul bisericii şi au venit cu familia pentru prima dată în zonă. Atât peisajul, cât şi slujba ţinută de preoţi le-a lăsat o impresie foarte bună. „Slujba este nemaipomenită în această zi de sărbătoare. Am aflat de curând că este hramul bisericii şi mi-am spus că nu trebuie să ratez această ocazie. Vom reveni aici şi anul viitor pentru că peisajul este fantastic, iar slujba impresionantă”, a precizat Ion Dinu. Mănăstirea a fost construită în secolul al XVI-lea, chiar la intrarea în peştera Ialomiţei, fiind ctitorită de către voievodul Ţării Româneşti, Mihnea cel Rău. Mănăstirea este dituată la 1660 de metri altitudine în masivul Bucegi şi poartă hramul Sfinţilor Petru şi Pavel. În anul 1818, schitul a ars complet, iar un an mai târziu a fost ridicat un schit nou, amplasat mai aproape de gura peşterii. În anul 1940, schitul este cuprins din nou de flăcări, fiind refăcut între anii 1940 – 1942. În anul 1961, în gura peşterii Ialomiţei izbucneşte un alt incendiu iar schitul arde, nefiind refăcut până în 1993. Oamenii spun că este un loc sfânt, deoarece mănăstirea, chiar dacă a ars de trei ori, a renăscut ca pasărea Pheonix din propria cenuşă.În fiecare an, credincioşii vin din toate colţurile ţării pentru a putea participa la hramul mănăstirii. Foarte mulţi dintre ei parcurg mai bine de 25 de kilometri pe jos pentru a fi prezenţi la slujba din inima munţilor.

Adelina ANEI
adelina@montan.tv

« Pagina Anterioara