Cabanele, preferate de turişti

Ospitalitatea cabanierilor i-a atras pe turişti să îşi petreacă timpul la cabane. În ultima perioadă, sute de persoane se înghesuie zilnic la cabanele de pe Valea Prahovei pentru a-şi petrece zilele libere într-un stil rustic, cu preparate tradiţionale şi băuturi pe toate gusturile. Se pare că acestea sunt puncte de atracţie pentru cei care vin la munte şi doresc să se simtă bine într-un cadru plăcut. Cei care aleg Valea Prahovei şi se cazează la cabane au parte de tot felul de surprize: îşi pot perpeli frigăruile singuri la grătar şi pot gusta din deliciosul berbecuţ la proţap, toate aceste preparate fiind întotdeauna însoţite de o băutură tradiţională, în funcţie de gusturi. Mai mult, seara, turiştii sunt invitaţi la un foc de tabără, unde pot auzi cântece de munte, iar în cabană îi aşteaptă programe artistice variate. Aceştia sunt mulţumiţi de ofertele cabanierilor, dovadă numărul mare al celor care au ales să îşi petreacă la munte, într-un stil rustic, Crăciunul şi Revelionul.
La cabanele din zonă următoarele weekend-uri vor fi foarte aglomerate, multe locuri fiind rezervate din timp. De cele mai multe ori, turiştii apreciază ospitalitatea cu care sunt primiţi, dar şi preparatele delicioase.
Adelina ANEI

Proiecte pentru dezvoltarea turistică

În primăvara anului 2009, Sinaia va avea o nouă pârtie de schi. Pârtia de schi de la Cota 1400 la Cota 998 a fost realizată cu mai mulţi ani în urmă, însă din cauza fondurilor care au lipsit aceasta nu a fost întreţinută corespunzător. În prezent se desfăşoară lucrări de amenajare, în vederea reintroducerii ei în circuitul schiabil din staţiune. Proiectul de modernizare a pârtiei de la Cota 1400 la Telegondolă va costa în jur de 800.000 de euro. Aceasta va avea o lungime de 2.171 metri şi o lăţime de 20 metri. Diferenta de nivel este de 433.11 metri, avand un grad mediu de dificultate. În oraşul Sinaia se mai află în curs realizarea proiectului Dezvoltarea Zonei Turistice Sinaia – Perla Carpaţilor, investiţie ce se va ridica la peste 20 milioane de euro. Totodată, în staţiune, anul viitor printr-un parteneriat public privat vor începe lucrările la un aquapark acoperit, care va fi funcţionabil în toate anotimpurile anului.
Adelina ANEI

Turişti la munte

Chiar dacă vremea s-a înrăutăţit în ultimele zile, turiştii tot au venit la munte. Ca în fiecare weekend, staţiunile montane sunt pline până la refuz de cei care au preferat ca destinaţie turistică staţiunile montane de pe Valea Prahovei. Se pare că turiştii nu ţin cont de vreme pentru a se relaxa la aer curat şi a se plimba prin natură. Cei care vin la munte preferă să facă drumeţii pe traseele montane, să se plimbe prin oraş sau să stea la hotel şi să joace un biliard.
Hotelurile şi pensiunile de pe Valea Prahovei au înregistrat un grad mare de ocupare, contrar aşteptărilor pentru acestă perioadă. Se pare că turiştii au fost atraşi şi de ofertele de cazare, destul de atractive pentru că au reduceri de preţ. Mai mult, cei care vin în această perioadă la munte au parte de tot felul de surprize: acces la piscină, saună şi programe artistice. Locurile au fost deja ocupate şi pentru perioada sărbătorilor de iarnă, deoarece foarte mulţi turişti sunt interesaţi să-şi petreacă Revelionul şi Crăciunul la munte, iar hotelierii au pregătit pachete atractive.
Şi în următoarea perioadă hotelierii se aşteaptă ca numărul celor care le calcă pragul să fie destul de mare. Mai mult, aceştia speră să ningă cât mai repede, deoarece turiştii sunt atraşi de zăpada de la munte.

Răzvan Bunea

Acţiune de salvare din Bucegi

Salvamontiştii din Buşteni au avut de lucru şi în acest weekend, după ce un turist şi-a rupt piciorul  pe munte. Aceştia spun că acţiunea nu a fost singulară după ce au mai intervenit pentru recuperarea altor turişti rămaşi blocaţi pe traseele montane.  Rănitul a fost transportat la spitalul de ortopedie din Azuga, iar turiştii blocaţi au fost aduşi la baza muntelui de către echipele de intervenţie şi sunt, în acest moment, în afara oricărui pericol.
Turistul în vârstă de 50 de ani, din Bucureşti,  aflat pe platoul Bucegi, şi-a fracturat piciorul în momentul în care a înceracat să treacă de o zonă accidentată. Aflat în imposibilitatea de a se deplasa, bărbatul a cerut ajutorul salvatorilor montani. Acţiunea de recuperare a acestuia a fost deosebit de dificilă din cauza terenului inaccesibil într-o zonă de abrupt cu multe stânci.
„Pentru noi, a fost o acţiune de rutină. Turistul respectiv a încercat să se deplaseze dintr-o locaţie în alta, unde era şi cazat, a căzut şi şi- rupt piciorul. Echipa de serviciu l-a recuperat şi i-a acordat primul ajutor, iar în această dimineaţă (luni, n.r.) a fost transportat la spital”,
a declarat  Gheorghe Haiduc, şef salvamont Buşteni.
Alţi 10 turişti rătăciţi şi blocaţi pe văi de abrupt din Bucegi au fost recuperaţi de salvamontişti şi aduşi la baza muntelui. Unii dintre aceştia nu erau echipaţi corespunzător pentru drumeţiile montane iar locul unde au fost găsiţi, o zonă interzisă şi abruptă, denotă imprudenţa şi inconştienţa cu care oamenii tratează muntele.

Răzvan Bunea

Calendarul evenimentelor organizate la pârtia “Kalinderu” în sezonul de iarnă 2008-2009

Viitorul sezon de iarnă se apropie cu paşi repezi, iar autorităţile locale din Buşteni spun că sunt pregatite cu multe evenimente sportive şi nu numai. În această iarnă, deschiderea oficială a sezonului va avea loc în perioada 19 – 21 decembrie 2008, ocazie cu care vor fi organizate concursuri de schi, concerte live pe o scenă ce va fi montată la baza pârtiei, focuri de artificii şi multe surprize.
Festivalul zăpezii se va desfăşura la Buşteni pe întreg parcursul lunii ianuarie, în fiecare week-end având loc aici spectacole de sunet şi lumini, concerte live ale unor trupe pop sau concursuri.
În luna februarie 2009, mai exact în perioada 02 - 08, se va desfăşura Concursul naţional “Miss Globe Romania” – Finala de Modeling. În perioada 05 – 08 februarie, va avea loc Finala Cupei Mondiale de Escaladă pe Gheaţă dar şi încercarea de record mondial pe perete vertical. Pe 07 februarie, cei mai buni snowboarderi se vor întrece într-un concurs naţional, iar din 8 februarie până pe 12 se vor desfăşura Campionatele Europene de Skiboarding. Între 13 – 15 februarie, cei mai buni alpinişti pe gheaţă din lume vor fi din nou la Buşteni, pentru a se întrece în cadrul Campionatelor Europene de escaladă pe Gheaţă şi viteză pe peretele vertical din gheaţă.
Seria manifestărilor importante se va încheia în perioada 27 februarie – 1 martie, odată cu desfăşurarea Cupei Buştenarului.

Răzvan Bunea

La pas prin Bucovina

Cele mai repezentative monumente ale Moldovei medievale sunt concentrate în Bucovina. Aceste monumente în ansamblul lor constituie un „cod”, un limbaj specific, un limbaj de imagini. Caracterul acestui limbaj este, ca şi cel al întregii culturi medievale, religios, iar temeiul lui îl constituie tradiţia creştină. De aceea, ziarul Info Montan şi-a propus să aducă în atenţia cititorilor cele mai frumoase mănăstiri demne de vizitat din Bucovina.

Mănăstirea Humor

Frumoasa mănăstire de la marginea oraşului Gura Humorului are o poveste lungă şi complicată. Ca şi Moldoviţa şi Probota, începuturile ei urcă în veac până în vremea domniei lui Alexandru cel Bun. În acea vreme oraşul învecinat nu exista încă, iar mănăstirea se ascundea între codrii unei văi de râu. Ruinele ei se mai pot vedea şi astăzi pe drumul care duce din oraş la mănăstire, mai aproape de oraş decât actuala biserică.  Această primă mănăstire a fost înălţată de către marele vornic Oana, încă de la începutul sec. XV.
În vremea lui Petru Rares, Humorul este cuprins în campania de restaurări iniţiată de domn,  lucrare săvârşită de un mare boier, logofatul Toader Bubuioc. Pisania ne înfăţişează înălţarea mănăstirii datorită exclusiv lui Jupan Teodor Bubuioc şi soţiei sale Anastasia, dar cu ajutorul şi bunăvoinţa domnului Petru voievod (Rareş).
Biserica deşi se conformează planului obisşnuit în vremea lui Petru Rareş nu are turlă, particularitate caracteristică pentru bisericile paracliselor bisericeşti, sau servind drept lăcaşuri de cult unor comunităţi – oraşe sau sate - în timp ce mănăstirile domneşti şi bisericile domneşti au totdeauna o turlă pe naos.
S-ar părea că domnul a păstrat un anumit drept eminent asupra mănăstirii, marcat prin figurarea lui pe tabloul votiv principal, ca şi prin planul complet al bisericii - cu camera mormintelor - dar că a cedat anumite privilegii logofătului Teodor Bubuioc, care apare astfel ctitor secundar, figurat în tabloul funerar, şi este înmormântat în camera mormintelor ca un membru al familiei domnitoare.
Biserica a început să fie construită - şi a fost şi terminată - în anul1530. În 1535, ctitorul reunea o echipă de meşteri zugravi care să asigure decorarea noii biserici. Echipa era formată din patru pictori, fiecare dintre ei fiind o personalitate formată, de înalt nivel artistic. Printre ei există indicii serioase să fi fost inclus şi acela care se intitula singur „zugrav de biserici şi curtean al Mariei sale Petru , voevodul Moldovei”, Toma din Suceava.

Mănăstirea Suceviţa
Fără îndoială, doamna Elisabeta Movila a fost o femeie pe cât de frumoasă tot pe atât de amarnică. Dar dincolo de trăsăturile chipului şi sufletului doamnei, care dealtfel este reprezentată în tabloul votiv de pe zidul de sud al naosului bisericii mănăstirii Suceviţa, dincolo chiar de persoana acesteia, din tot vârtejul de evenimente, de ambiţii şi de patimi care au învolburat începutul celui de-al XVII lea secol în Moldova, se degaja firul roşu a ambiţiei dinastice a vechiului neam al Movileştilor, coborâtori – după legendă - din acel credincios al Sfântului Ştefan cel Mare, Aprodul Purice, şi ceva mai recent şi pe linie feminină, din despoţii sârbi din neamul Brancovici, şi prin aceştia aliaţi cu muşatinii. Tocmai această voinţă dinastică exprimă mănăstirea Suceviţa, între ai cărei ctitori apar toţi cei trei fraţi Movileşti: Ieremia, Simion - cei doi domn rivali ai lui Mihai Viteazul - şi Gheorghe, mitropolitul |ării Româneşti. Personaje importante, puterncice şi , fără îndoială, învăţate, de trei fraţi au înălţat ulima mănăstire domnească cu loc special de îngropăciune pentru familia ctitorilor, cu zid de cetate de jur împrejur şi cu dispoziţii de plan, cu soluţii constructive şi cu ordonante decorative care descindeau direct din programele statornicite pe vremea Sfântului Ştefan cel Mare şi Petru Rareş - adevărat „testament al artei moldoveneşti” cum a numit-o francezul Paul Henry. Acest fapt este cu atât mai semnificativ cu cât, în aceeaşi vreme, dacă nu cumva ceva mai devreme, alţi domni şi alte fete însemnate din Moldova înţelegeau să construiască edificii din ce în ce mai îndepărtate şi mai eterogene, aşa cum avea să facă Petru Schipul la Galata. Este aceeaşi intenţie dinastică „autohtonistă”, care-şi găseşte expresii teribile în otrăvirea lui Simion-Vodă, sau în disperata rezistenţă a doamnei Elisabeta ca tutore al lui Constantin-Vodă, sfârşită atât de dramatic cu „boieri, ruşinatu-m-au păgânul”. Filonul viu al artei moldoveneşti se apropia de capătul dezvoltării sale istorice. Vigoarea de altădată, graţia de mai târziu făcuseră loc unei savante gândiri, în care aluzii erudite şi subtile apropieri trebuia să introducă, pe cel ce pătrundea cu gând pios în mănăstire, într-o lume de idei şi valori de natură să marcheze prestigiul social şi importanţa „naţională” a ctitorilor. Este în afară de orice îndoială că aceştia au vrut să facă din mănăstirea lor un monument exemplar. Iar dacă mijloacele nu le-au permis să o construiască şi să o decoreze decât în timp, pe etape, totuşi lucrul s-a săvârşit după un plan încă de la început gândit. Şi dacă Ieremia-Vodă este ctitorul principal, trebuie totuşi să-l  amintim pe învăţatul mitropolit Gheorghe care l-a inspirat şi care a dat înţelesurile subtile şi complexe creaţiei meşterilor zidari şi zugravi. Două sunt aceste înţelesuri fundamentale: legimitatea dinastică şi legimitatea ortodoxă. (VA URMA)
Claudia STĂICUŢ

Murături pentru turişti

Cabanierii şi hotelierii de pe Valea Prahovei se pregătesc de zor pentru a-şi umple cămara cu murături pentru iarnă. Deoarece sezonul rece se apropie cu paşi repezi, angajaţii localurilor muncesc de dimineaţa până seara pentru ca borcanele cu murături să fie gata. A fost pregătită până şi zacusca, o adevărată delicatesă pentru turiştii care îşi petrec sărbătorile la munte. Pentru cei mai buni bucătari, murăturile nu puteau fi aşezate în borcane la întâmplate. Maeştrii în arta culinară au ales să aşeze gogoşarii, castraveţii, gogonelele, varza , ardeii capia, strugurii şi pepenii într-un mod special, astfel încât cei care le calcă pragul în perioada iernii să rămână impresionaţi şi de aspectul borcanelor cu bunătăţi. Pentru acest sezon, au fost cumpărate mii de kilograme de gogonele şi alte legume specifice, astfel încât cămara să fie bogată, iar cei care le calcă pragul să aibă ce admira.
Murăturile nu sunt preparate oricum, ci după reţete tradiţionale speciale care nu sunt divulgate nimănui. În afară de gogonele, cabanierii şi hotelierii, au grijă ca în borcanele din cămară să stea castraveţi, struguri, vinete, bureţi şi ghebe. Turiştii s-au obişnuit să fie aşteptaţi cu aceste bunătăţi, iar în sezonul rece comandă alături de un ceai cald, o mâncare tradiţională şi murăturile speciale din camară.
Cabanierii speră ca în această iarnă să fie zăpadă iar turiştii să vină în număr mare la munte şi la cabane. Numai în această perioadă se pot lăuda cu cele mai bune murături, care sunt aranjate în diferite forme în borcanele frumos aşezate în rafturi.
Adelina Anei

Vremea frumoasă i-a scos din casă

Vremea neobişnuit de caldă pentru această perioadă, dar şi peisajul superb de toamnă de la începutul săptămânii trecute au fost ingredientele perfecte pentru cei care au ales să petreacă câteva zile de relaxare pe Valea Prahovei. Sute de turişti au ales muntele ca destinaţie pentru această perioadă. Dacă anul trecut, în aceeaşi perioadă frigul se instalase, iată că acum vremea este numai bună de plimbări pe munte şi grătare în aer liber. Zilele trecute, la telecabina din Buşteni şi Sinaia coada a fost ca în plină vară şi pentru a putea urca pe munte cu instalaţia pe cablu, s-a aşteptat chiar şi câte două ore. A meritat însă! Odată ajunşi pe culmile munţilor, la peste 2000 de metri înălţime,  turiştii au putut admira peisajul superb şi s-au putut bucura de razele soarelui ca într-o zi de primăvară. Cei mici s-au jucat şi cu zăpadă. În unele zone mai sunt pâlcuri de nea, lucru îmbucurător pentru cei care nu au văzut încă anul acesta zăpadă.
După o plimbare pe munte, mulţi s-au oprit în poienile din staţiunile montane şi au încins grătare la iarbă verde. Nu au lipsit plimbările cu atv-ul şi distracţia. Mulţi au venit cu familia şi prietenii, profitând din plin de aerul curat şi de temperaturile ridicate.
Şi cabanele de la poalele Bucegilor au fost pline cu turişti care au vrut să se relaxeze într-un mediu rustic şi să guste din bucatele tradiţionale. Din cauza aglomeraţiei, mulţi au preferat să stea să aştepte minute bune pentru a putea reuşi să ocupe o masă.
Dacă vremea va fi frumoasă numărul turiştilor care vor alege Valea Prahovei va creşte. Telecabinele funcţionează în această perioadă la capacitate maximă, iar hotelierii şi cabanierii sunt pregătiţi să întâmpine turiştii care vin la munte.
Adelina Anei

Sibiul - frumuseţea din inima Transilvaniei

Situat deasupra aşezărilor neolitice, şi păstrând urme ale aşezării romane Cedonia, Sibiul este menţionat în documente începând cu secolul al XII-lea sub numele de Cibinium. Când saxonii s-au stabitit aici, populaţia română era organizată, ca în întreaga Transilvanie, în propriile sale forme politice. Saxonii au numit aşezarea Hermannsdorf şi apoi Hermannstadt, în timp ce populaţia română i-a dat numele amintind de cel original: Sibiu. În secolul al XIV-lea, Sibiul era un puternic centru manufacturier. Documente datând din 1376 menţionează 19 bresle, ale căror membri practicau 25 de meserii. Aceste bresle aveau relaţii active cu statele româneşti de la est şi sud de Carpaţi. Bazându-se pe puterea economică a meşteşugarilor săi, Sibiul s-a dezvoltat continuu, evoluţia sa urmând dezvoltarea caracteristică oraşelor medievale. Vechiul târg a făcut loc modernului oraş.

Judeţul din inima României

Judeţul Sibiu este situat în centrul României la răscrucea drumurilor comerciale dintre est şi vest, dintre Balcani şi Europa Centrală. Suprafaţa de 5.422 km pătraţi, reprezintă 2,3% din teritoriul ţării, se întinde între 45° 28′ şi 46° 17′ latitudine nordică şi între 26° 35′ şi 24° 57′ longitudine estică. Relieful judeţului, cu înălţimi cuprinse între 2.535 m - Vf. Negoiu şi 28 m - lunca râului Târnava Mare, este caracterizat printr-o mare varietate de forme naturale. Aproximativ 30% din suprafaţă este acoperită de Munţii Făgăraş, Lotru şi Cindrel, iar 50% este acoperită de platourile Târnave, Hârtibaci şi Secaş, stăbătute de văi adânci. Cursurile de apă sunt egal distribuite pe toată suprafaţa judeţului şi includ râurile (cele mai importante: Olt, Târnava, Cibin şi Hartibaci), lacurile naturale - glaciare şi sărate - şi lacuri artificiale pentru irigaţii, hidroenergie şi recreere.

Sibiul are şase rezervaţii naturale

Datorită locaţiei şi reliefului său, judeţul Sibiu are un climat continental moderat, caracterizat prin ierni moderate şi veri răcoroase. Temperatura medie anuală este de 22° C. Dintre resursele naturale ale judeţului, gazele naturale sunt cele mai importante, de mare calitate şi alcătuite aproape exclusiv din gaz de puritate înaltă. Un depozit de marmură a fost descoperit şi se află în exploatare în Valea Porumbac, în timp ce judeţul mai are resurse de nisip, argilă, pietriş etc, folosite ca materiale de construcţii. Alte resurse naturale sunt pădurile, care acoperă 37% din suprafaţa judeţului, păşunile, fâneţele, terenurile agricole cu flora şi fauna bogate. Bogatul patrimoniul natural al judeţului Sibiu este reprezentat de şase rezervaţii naturale de mare valoare ştiinţifică şi turistică: Lacul fără Fund de la Ocna Sibiului, depozitele de calcar de la Cisnădioara şi Turnu Roşu, rezervaţia din Valea Sârbă, şi lacurile Bâlea şi Iezerele Cindrelului.
Munţii acoperiţi de păduri de foioase şi conifere şi dealuri acoperite de fâneţe şi livezi, câmpii, râuri, lacuri cu ape proaspete şi lacuri sărate - toate aceste daruri au fost date de natură acestui judeţ situat în partea sudică a Transilvaniei. Relieful variat şi clima temperată fac posibil ca în localităţile montane să existe zăpada 5-6 luni pe an şi transformă acest judeţ într-un loc special de atracţie pentru turiştii români şi străini.

Păltiniş- atracţia judeţului Sibiu

De un interes aparte este zona Făgăraş, pe de-o parte masivul Făgăraş, lacurile glaciare şi relieful de stepă cu peisaje pitoreşti al Ţării Loviştei. În lunca Oltului se găsesc ruinele Turnului Roşu, care delimita graniţa dintre Ţara Românească şi Transilvania. La aproximativ 30 km depărtare de Sibiu, la 1450 m deasupra nivelului mării, se găseşte staţiunea Păltiniş. Pădurile de conifere, aerul ozonat sunt bune remedii pentru boli nervoase şi boli ale sistemului respirator. Iarna, aici este un loc ideal pentru sporturile de iarnă, având pârtii de schi dotate cu telecabine şi teleschiuri. În judeţul Sibiu se găsesc de asemenea şi alte staţiuni, cum ar fi Ocna Sibiului, Bazna şi Miercurea Sibiului. O zonă specială este Mărginimea Sibiului cu cele 18 localităţi de la poalele Muntelui Cibin, acoperind o suprafaţă de 200 km pătraţi. Locuitorii sunt cunoscuţi ca păstori care păstrează obiceiurile tradiţionale, costumele populare şi arhitectura specific românească. În Sibiu, reşedinţa administrativă a judeţului, se găsesc multe puncte turistice interesante şi muzee. Acest oraş este menţionat documentar din perioada 1192-1196, sub numele de Cibinium, Villa Hermani, în secolele XII-XIII şi Hermanstadt în 1366. Sibiu a fost unul din oraşele reformei luterane. Aici a trăit marele umanist Nicholaus Olahus pentru o perioadă lungă de timp.

Brukenthal-muzeul consilierului reginei Maria Teresa

Printre monumentele acestui oraş se numără: Turnul Scărilor, construit în secolul al XIII-lea, Piaţa Măcelarilor, Turnul Vechii Primării, Universitatea saxonilor transilvaneni, Biserica Franciscană, Turnul Tâmplarilor, Turnul Blănarilor, Muzeul Bruckenthal – cu colecţia de artă a baronului Samuel Brukenthal, consilierul reginei Maria Teresa şi guvernatorul Transilvaniei (1777-1787). Lângă Sibiu, în satul Biertan, se găseşte inscripţia “Ego Zenovius votum poseni” (Eu, Zenovius, mi-am ţinut cuvântul), care datează din secolul al IV-lea. Această inscripţie dovedeşte că aici era o comunitate creştină, dovadă biserica fortificată cu patru turnuri, fiind una dintre cele mai importante biserici din Transilvania. Alte pucte turistice de interes sunt: oraşul Cisnădie şi Şelimblăr, unde, în 1599, a avut loc bătălia dintre Voievodul Mihai Viteazul şi Andrei Bathory; zona Hârtibaciu, traversată de râul cu acelaşi nume şi înconjurată de râurile Visa, Târnava Mare şi Olt; zona Târnavele, cu dealuri, păduri şi podgorii.
Claudia Stăicuţ

Sinaia va avea un aquapark

Peste doi ani Sinaia turiştii vor avea mai multe puncte de atracţie. Administraţia locală, printr-un parteneriat public – privat, va construi un aquapark, lucrările urmând să demareze anul viitor. Totodată, se va ridica şi un mall, iar valoarea totală a acestor investiţii se ridică la 7 – 8 milioane de euro. Mall-ul se va ridica în zona DN1, la intrare în Sinaia dinspre Braşov, iar realizarea construcţiei va costa aproximativ 4 milioane de euro. Tot în vara viitoare va începe şi construirea primului Aquapark din Sinaia, iar investiţia se ridică la aproape 4 milioane de euro. Aquapark-ul va fi construit în zona Calea Codrului şi va avea o suprafaţă de 3.500 metri. Acesta va avea 3 bazine de apă , 5 tobogane pentru adulţi şi 3 pentru copii, bar cu restaurant, saună, vestiare şi duşuri. Turiştii care vor veni la aquapark vor găsi şi locuri de parcare, deoarece tot ăn acelaşi loc se va ridica şi un hotel de 4 stele, care va avea 550 de camere, piscină, saună şi masaj.
Tot în oraşul Sinaia, în momentul de faţă, se derulează proiectul „Dezvoltarea Zonei Turistice Sinaia-Perla Carpaţilor Zona Cota 2000″, iar valoarea investiţiilor pentru realizarea acestuia se ridică la 20 milioane euro. Proiectul cuprinde telescaun acoperit cu şase locuri în Valea Soarelui; teleschi pentru două persoane in Valea Dorului; instalaţie de înzapezit artificial a pârtiilor din Valea Soarelui, Valea Dorului şi în zona staţiei de plecare a telegondolei. De asemenea, pe viitor  se va amenaja o pârtie pentru începatori în apropierea staţiei de plecare a telegondolei.
Adelina Anei

« Pagina Anterioara — Pagina Urmatoare »