Vacanţă la munte cu 54 de lei pe zi

Veste bună pentru elevii, studenţii sau tinerii care sunt dornici de o vacanţă la munte.  Aşa se face că cei care vor să îşi petreacă sărbătorile la munte, pe bani puţini, trebuie să se grăbească dacă vor să mai prindă un loc în taberele deţinute de Autoritatea Natională de Tineret. Pentru această vacanţă de iarnă, au fost scoase la bătaie 5.600 de locuri, în 44 de centre de agrement din întreaga ţară.
Preţul mediu pentru o zi de cazare în tabără variază între 45 şi 55 de lei. În general, tinerii se îngrămădesc să rezerve un loc pentru Revelion, în staţiunile cu tradiţie în practicarea sporturilor de iarnă. Un sejur la Buşteni , la tabăra Şoimul, în perioada Crăciunului, cu şase nopţi de cazare şi trei mese pe zi incluse, costă 330 de lei, în timp ce tariful perceput pentru vacanţa de Revelion se ridică la 350 de lei.  Administratorii taberei spun că lucrările de amenajare a taberelor sunt pe final ,iar elevii care le vor călca pragul vor beneficia de toate condiţiile. De la jocuri de cabană, trasee turistice, schi sau săniuş, până la focuri de tabără. La fel de căutate sunt taberele din Sinaia, Predeal sau Braşov.
‘’Avem copii care intră la noi în tabără pe data de 22 până pe 28, iar pregătirile sunt în proporţie de 95 % sunt gata. O să aibă trei mese pe zi, iar preţul de cazare este de 54 de lei pe zi.’’ ne-a declarat Ioan Duţu – administrator tabără. 
Cei care doresc să rezerve locuri în taberele ANT se pot adresa fie Direcţiilor de Tineret din judeţele unde sunt amplasate taberele, fie Direcţiei Programe Recreative şi de Divertisment pentru Tineret din cadrul ANT.La ora actuală, locurile din centrul de agrement Şoimul din Buşteni au fost ocupate în proporţie de 70%. Acelaşi centru de agrement oferă 70 de locuri, în perioada 22-28 decembrie, tariful perceput fiind de 348 de lei, pentru tot sejurul. Taberele ANT sunt deschide atât elevilor şi cadrelor didactice, cât şi tinerilor care urmează o facultate sau au deja un loc de muncă. Studenţii au de ales între patru locaţii: Predeal, Covasna, Zărneşti şi Herculane.
Răzvan Bunea
razvanbunea@montan.tv

Sfârşit de săptămână la munte

Pasionaţii de schi au venit la munte pentru a profita din plin de zăpada care s-a aşternut pe pârtii. Dorul de zăpadă a fost atât de mare, încât odată ajunşi pe pârtie turiştii s-au distrat cum au ştiut mai bine: s-au dat pe sănii, pe schiuri sau cu celofanele.
Anul acesta zăpada s-a cam lăsat aşteptată în staţiunile montane, însă cum a nins mai sănătos pârtiile au şi început să se umple de turişti. La Predeal distracţia este în toi, zăpada depusă în ultimele zile oferind condiţiile ideale pentru schiat. “Înarmati” cu sanii, schiuri, snow-boarduri sau chiar pungi din plastic, cei mai multi si-au propus sa testeze partiile.
Telescaunul din Predeal funcţionează,spre bucuria celor care au vrut să coboare cu schiurile pe pârtia Cocoşul. Pentru că temperaturile au fost destul de scăzute, cei care se ocupă de starea pârtiilor au pus în funcţiune şi tunurile de zăpadă. Dn experienţa anilor trecuţi, salvamontiştii ştiu că zăpada adduce multe bucurii, dar şi incidente  neplăcute. Tocmai de aceea îi avertizează pe cei care vin pe pârtiile de schi să fie atenţi pentru a nu se accidenta.
Operatorii de turism se aşteaptau ca staţiunile montane să fie invadate. Hotelierii au făcut pachete speciale pentru zilele de sâmbătă, duminică şi luni, pachete care include cine festive şi petreceri în cinstea zilei naţionale. Succesul ofertelor este asigurat mai ales că pârtiile sunt numai bune pentru schi, sanie şi snowboard. Dacă pe pârtii vor fi mulţi turişti, administratorii spun că vor porni şi instalaţiile de iluminat nocturn. Toate acestea sunt ingredientele perfecte pentru cei care au ales să-şi  petreacă ultimele 2 zile din noiembrie şi prima zi din luna decembrie în staţiunile montane.
Adelina ANEI

Trasee închise în Bucegi

Traseele montane care fac legatura între statiunile de pe Valea
Prahovei si platoul masivului Bucegi au fost declarate închise. Începând de ieri, masura a fost luata de salvamontisti datorita înrautatirii vremii. Acestia spun ca dupa câteva zile cu temperaturi sub 0 grade, zapada cazuta pe anumite portiuni de poteca a format adevarate capcane care pun în pericol viata turistilor neexperimentati.
În fiecare an traseele alpine din Bucegi erau închise oficial înca de la 1 noiembrie, însa anul acesta termenul a fost prelungit datorita conditiilor meteo care au permis accesul pe munte. De câteva zile, însa, vremea s-a înrautatit, a nins, iar temperaturile s-au mentinut sub 0 grade la înaltimi mai mari de 1.200 de metri, conditii în care salvatorii montani au decis sa interzica accesul turistilor pe potecile care duc spre crestele muntilor Bucegi.
„Datorita vremii în schimbare, racirii accentuate si a conditiilor nefavorabile, traseele de acces catre platoul Bucegi sunt declarate închise. Ne referim în primul rând la Jepii Mici si Jepii Mari, dar interdictia se refera si la celelalte trasee din Bucegi” a declarat Ciprian Aldea, de la echipa Salvamont Busteni.
Cele mai cunoscute si populate trasee, si anume cele din Valea Caraiman si Valea Jepilor Mari, care fac legatura între statiunea Busteni si crestele Bucegilor, au devenit acum periculoase chiar si pentru cei mai experimentati turisti. Salvatorii montani sfatuiesc amatorii de drumetii sa se gândeasca de doua ori înainte de a porni pe un traseu dificil si le recomanda acestora potecile de la baza muntelui.
„În aceasta perioada, sfatuim turistii sa evite traseele care ajung pe platoul Bucegi, sa mearga numai pe traseele deschise iarna, de la poalele muntilor, sa nu se aventureze în traseele dificile caci pericolele sunt foarte mari” a mai recomandat Ciprian Aldea.
Vântul puternic care a batut saotamâna trecuta a facut ca telecabinele din Sinaia si Busteni sa nu circule cu public. Din fericire, în acest moment, nu exista nici un turist blocat pe platoul masivului Bucegi, iar echipele salvamontistilor patruleaza atât la intrarea în trasee, pentru a întoarce turistii din drum, cât si pe platoul masivului Bucegi, pentru a acorda ajutor în caz de nevoie.

Razvan Bunea

Trafic blocat pe Valea Prahovei

Previziunile meteorologilor din ultimele zile  s-au adeverit pentru ca la munte este iarna în buna regula. În primele ore ale diminetii a nins abundent, iar ca de fiecare data circulatia a fost data peste cap. Chiar daca vremea rea a fost anuntata tin timp, nici acum drumarii nu au fost pregatiti. Dupa o ora de ninsoare stratul gros de zapada s-a asternut pe DN1, iar plugurile nu au mai facut fata. La câteva minute dupa ce masinile de dezapezit treceu, zapada se asternea la loc. Imediat au început sa apara si primele probleme în trafic: soferi cu masini neechipate care nu mai puteau sa-si continue drumul, spre disperarea celorlalti participanti la trafic.
Politia rutiera si jandarmii si-au facut aparitia pe tronsoanele de drum cu probleme. Ce au constatat: foarte multi soferi, în special turisti, nu aveau anvelope de iarna sau lanturi. Din aceasta cauza s-au format coloane de masini de zeci de kilometri, iar traficul rutier în statiunile montane de pe Valea Prahovei a fost timp de câteva ore paralizat. Agentii de la politia rutiera i-au tras pe dreapta pe cei neechipati si i-au sfatuit sa mearga la cel mai apropiat magazin pentru a-si achizitiona echipamentul corespunzator de iarna. Daca o parte din soferi au ascultat previziunile meteorologilor si au pornit la drum fara anvelope de iarna si lanturi, altii au ignorat prognoza meteo. Odata ajunsi la munte s-au trezit ca nu mai pot porni de pe loc.
Situatia privint traficul rutier din statiunile montane s-a îmbunatatit la orele amiezii, atunci când ninsoarea s-a mai potolit, iar drumarii si-au facut aparitia cu material antiderapant. Politia rutiera va sfatuieste ca în aceste conditii sa Conduceti cu atentie, preventive si sa va asigurati masina cu echipament adecvat.  Soferii care vin la munte sunt sfatuiti sa-si echipeze masinile cu lanturi antiderapante pentru a nu avea probleme. Conform meteorologilor, vremea se va mentine în continuare rece, iar precipitatiile sub forma de ninsoare vor cadea si mâine la munte. Politia rutiera va fi în permanent alerta pentru a decongestiona traficul, acolo unde vor fi probleme.Din cauza inconstientei unor conducatori auto, la sfarsit de săptămână traficul a fost blocat de la Posada pâna la iesirea spre Predeal.
Adelina ANEI

Tunuri de zăpadă pe Valea Prahovei

La munte zăpada este  stăpână la altitudini mai mari de 800 de metri. Echipaţi cu schiuri şi plăci de snowboard, sau săniuţe turiştii aflaţi pe Valea Prahovei au luat cu asalt pârtiile din zonă. La Buşteni şi la Predeal, pe pârtiile Clăbucet şi pe Kalideru s-a schiat! Într-adevar ,cu timiditate, dar alunecarea are loc în conditii foarte bune pentru turiştii amatori de sporturi de iarnă. Administratorii pârtiilor au pus în  funcţiune noaptea trecută tunurile de zăpadă în speranţa că, de Ziua Naţională a României,  cel puţin partea de final a tronsonului schiabil va putea fi folosită de catre turiştii amatori de schi şi de săniuş.
Dacă până acum nu se putea vorbi de schi sau săniuş, iată că pe pârtiile de la baza muntelui tunurile de zăpadă îşi  fac din plin datoria.  Turiştii au fost mulţumiţi că s-au putut distra ca într-o zi obişnuită de iarnă.
Administratorii pârtiilor  spun că stratul natural de nea,  care măsoară în prezent  25 de cm este un liant foarte bun pentru zăpada împrăştiată de instalaţii. Aceştia se pregătesc pentru ziua de 1 Decembrie, când se contează, ca de obicei, pe un aflux mare de turişti la munte.
„Fiecare fulg e binevenit la momentul ăsta, iar noi profităm de cele câteva zile mai geroase care s-au anunţat şi încercăm să realizăm stratul de bază pe pârtii. Cu toate astea, cu tot optimismul, cred la Buşteni abia primul week-end din decembrie va fi bun pentru schi.” A afirmat Mihai Dobre, şef de instalaţie instalaţie.
Cabanierii de pe Valea Prahovei confirmă ca amatorii de altitudini mai mari de 1800 de metri  pot veni în Valea Dorului, unde stratul de zăpadă permite  un schiat în condiţii excepţionale. Cei care vor să  rămână în staţiuni,  sunt aşteptaţi pe pârtiile Kalideru din Buşteni, Sorica şi Cazacu din Azuga, Clăbucet, Cocoşul şi Subtelescaun din Predeal.

Răzvan Bunea

Reabilitarea pârtiilor la Sinaia

Pregătiri febrile la Sinaia. Administratorii pârtiilor şi autorităţile locale se pregătesc intens pentru sezonul hibernal care bate la uşă. Reabilitarea pârtiilor şi balizarea acestora este în toi. Turiştii care au ales să petreacă vacanţa şi sărbătorile de iarnă la munte vor avea parte de  distracţie la maxim cu concursuri de schi, snowboard, concerte pe pârtii şi vin fiert. Amatorii de sporturi hibernale vor folosi noile instalaţii de transport pe cablu şi o nouă pârtie de schi şi săniuş aflate în zona Cotei 1400.
Staţiunea montană Sinaia are cel mai vast domeniu schiabil din ţară, cu pârtii situate la peste 2.000 de metri altitudine. Cele 13 pârtii de schi din Sinaia sunt balizate, nivelate şi amenajate. Începute cu trei luni în urmă, lucrările de balizare şi reamenajare la pârtia „Drumul de Vară” au fost finalizate. Astfel, periculosul pasaj din zona Piatra Turcului, unde în trecut mai mulţi schiori şi-au pierdut viaţa, a fost lărgit şi s-au montat plase de protecţie.
Pe toate pârtiile din zonă vor fi instalate tunuri de zăpadă artificială şi, pentru că la Sinaia vântul bate foarte tare, vor fi amplasate garduri de protecţie ca să reţină zăpada.
Autorităţile locale au în derulare  proiectul „Dezvoltarea Zonei Turistice -  Sinaia Perla Carpaţilor  -  Zona Cota 2000”. De anul viitor, Sinaia va avea o nouă pârtie de schi. Pârtia va porni de la Cota 1400 până la cota 998, din zona staţiei de plecare a telegonolei din Sinaia.  Lucrările de amenajare a pârtiei în vederea reintroducerii ei în circuitul schiabil din staţiune sunt în derulare. Aceasta va fi omologată şi va fi deservită de telegondolă. Pârtia va avea o lungime de 2171 de metri şi o lătime de 20 de metri. Diferenţa de nivel este de 434 metri, cu un grad mediu de dificultate.

Răzvan Bunea

Câmpina are o frumuseţe turistică aparte

În drumul spre munte, un mic ocol prin Câmpina, spre a vizita „oraşul cu cele mai multe zile însorite din an”, nu poate dezamagi. Aceste locuri sunt de o generozitate specială şi, poate, tocmai de aceea, pictorul Nicolae Grigorescu a ales să le imortalizeze în panzele sale.   
Biserica scufundată 
Lacul Bisericii este amplasat la râspântia dintre drumul care duce spre cartierul Muscel şi cartierul Câmpiniţa. Urcând spre Câmpiniţa, pe o straduţă şerpuită, se ajunge cât ai clipi la poarta muzeului „Nicolae Grigorescu”. Când marele pictor a zidit aceasta casă locurile se dezvăluiau superb, neexistând alte construcţii, peste relieful colinar. De acolo, de sus, se vedea pe atunci, în toată spendoarea sa, Lacul Bisericii. Poate că este adevăr, sau doar poveste, însă bătrânii spun că lacul respectiv ar fi izvorât la temelia unei biserici pe care, ulterior, lacul ar fi scufundat-o. Oamenii au construit altă biserică în loc, spre cinstirea lui D-zeu, iar pe aceasta care există şi în zilele noastre, localnicii o numesc simplu „Biserica de la Lac”.
Zona din incinta Lacului bisericii - un irezistibil loc de agrement. M-am nascut şi copilărit în cartierul acesta şi am senzaţia că tot farmecul de odinioară a rămas undeva adormit şi aşteapă să fie redezvăluit. Pescarii  „înveselesc” mult lacul, vara, atunci când au voie la pescuit.
Îmi amintesc foarte bine cât de bine îngrijit, amenajat şi chiar exploatat era lacul Bisericii prin anii 1970. Era o zonă deosebit de pitorească şi romantică. Cred cu toată convingerea că inclusiv turiştii care vizitau pe atunci muzeele câmpinene, au rămas cu amintiri de neuitat  despre acest loc.  În colţul dinspre restaurant se afla un micuţ ponton, foarte frumos, unde erau aliniate cel puţin zece barci de agrement. Frumos vopsite, în culori plăcute, bărcuţele erau aduse pe lac la deschiderea anuală a sezonului estival. Vă imaginaţi câtă bucurie aducea acest eveniment! Plimbările cu barca erau o atracţie deosebită pentru câmpineni şi nu numai. Exista pe atunci, la acest debarcader, un chioşc de lemn unde se vindeau bilete pentru plimbările cu barca. Perechile de îndrăgostiţi care işi făceau cadou astfel de plimbari erau foarte multe. Vedeam cum micuţele ambarcaţiuni se strecurau una pe lânga alta şi cum oamenii se salutau cu emoţie. Zilele de duminică erau cu adevarat minunate. Malul lacului era invadat de lume, mulţi se aşezau pur şi simplu pe iarbă pentru a urmări „spectacolul” plimbărilor cu barca. Alţii, mai norocoşi, prindeau locuri pe bancuţe. Dar, poate cel mai romantic era faptul că restaurantul avea pe atunci o formaţie instrumentală. Oamenii îşi programau ieşirile la plimbare astfel încât să beneficieze şi de acordurile muzicii dar şi de celelate posibilităţi de agrement. Muzica îşi începea programul spre seară şi era de-a dreptul minunat să vezi grupurile de oameni care venau acolo, special. Lăsarea nopţii pe malurile lacului era, un moment la fel de extraordinar. Acordurile muzicii, umbrele bărcuţelor legănându-se, oamenii discutând şi plimbându-se agale… Toate umbrele şi luminile erau dublate de luciul apei. Începea atunci un alt concert extraordinar, dat în completarea formaţiei, de broscuţele care îşi trăiau momentele lor de glorie. Era o completare specială, imposibil de descris în cuvinte.
Restaurantul a fost modernizat în ultimii ani şi, de acum, priveliştea poate fi admirată chiar de pe o micuţă insulă, montată pe piloni plutitori…
Am vorbit despre Lacul bisericii, aşa cum îl am eu în suflet (n.r.).
Mergând mai departe…Cei care aleg să  viziteaze Casa Memorială, în care a locuit şi lucrat pictorul Nicolae Grigorescu, pot ulterior să continue drumul spre o altă destinaţie, nu mai puţin interesantă: Muzeul „B.P. Hasdeu”. Aici arhitectura construcţiei, completată de misterul locului, au ceva special. Doar cei care ajung aici pot vedea. Ochiul magic, un fel de poartă a destinului, a fost probabil construit anume pentru ca ilustrul tată, să comunice cu fiica sa Iulia. Peste graniţele timpului trec doar anumite lucruri. Poate tocmai de aceea este bine, uneori, să privim de aproape, ceea ce nu putem înţelege de departe…
Câmpina are multe alte locuri minunate. Dealul Muscel este şi un fel de trecătoare către cartierul Voila, Conacul Stirbey  şi, eventual, Valea Doftanei. Zona bulevardului deschide celor care pot privi cu dragoste acestă urbe atât capitole de istorie cât şi perspective noi, de dezvoltare.

Gilda IVAN             

Turismul, activitate prioritara

Guvernul a aprobat legea prin care turismul este considerat activitate economica prioritara, acolo unde exista potential. În actul normativ se prevede ca administratiile statiunilor trebuie sa elaboreze si sa actualizeze, în cel mult trei ani, Planurile Urbanistice Generale si Regulamentele Locale, în care sa fie evidentiate zonele cu resurse turistice. Legea identifica la nivel national unitatile administrativ-teritoriale pe teritoriul carora exista resurse turistice de interes national, care pot genera dezvoltarea uneia sau mai multor tipuri de activitati turistice. În aceste zone, turismul este considerat activitate economica prioritara, iar investitiile pentru dezvoltarea acestei activitati vor fi orientate cu precadere spre aceste zone. Actul normativ îsi propune sa coordoneze politici de amenajare a teritoriului cu cele specifice activitatilor de turism, precum si sa stimuleze dezvoltarea zonelor cu probleme economico-sociale, care beneficiaza de resurse turistice cu concentrare mare si foarte mare. Vor fi precizate si masurile care pot îmbunatati dezvoltarea acestui sector de activitate, vor fi evaluate resursele naturale si antropice, infrastructura specific turistica si cea tehnica. Pentru arealele protejate, autoritatile locale vor institui masuri de specifice în conformitate cu legislatia.
Adelina ANEI

Iarna la munte

 
Iarnă în toată regula la munte. Pe Valea Prahovei la altitudini mai mari de 1000 de metri,  zăpada a început să se depună,  spre bucuria turiştilor dar şi spre necazul şoferilor care au tranzitat Drumul National 1 şi drumurile laterale. Incă de luni dimineaţă la  Predeal a nins ca-n poveşti. Cu toate că zăpada nu s-a depus încă într- un strat consistent pe pârtii care să poată permite schiul şi săniuşul, pe drumurile dintre staţiuni, maşinile au patinat şi au iesit în decor făcând victime. În timp ce la Sinaia şi Buşteni fulguia, la Predeal conducătorii s-au confruntat cu zăpada de pe carosabil.  Mai periculos decât stratul de zăpada de pe carosabil, s-a dovedit a fi cel  de gheaţă care nu a  permis şoferilor să controleze maşinile, astfel pe drumul care leaga Predealul de Râşnov o femeie o fost accidentata grav de un autoturism care a derapat pe zăpadă şi a ajuns în decor. Şoferii nepregătiţi au întâmpinat dificultaţi şi se aşteaptă la ce este mai rău, aşa că au dat buzna la sevice să-şi pună roţile de iarnă. Mecanicii auto au avut mult de lucru şi spun că de abia mai fac faţă comenzilor. Necazul unora,  bucuria altora! După ce au tras o porţie zdravănă de bulgăreala, turiştii sosiţi la munte spun că este prima zăpadă adevarată şi speră ca sezonul de sporturi de iarnă sa fie unul de succes, cu zăpadă corespunzătoare. Din cauza vântului toate instalaţiile pe cablu nu functionează.  Meteorologii confirmă că temperatura în Bucegi rămâne scazută şi în această noapte, iar salvamontiştii de pe Valea Prahovei  îi avertizează pe turişti să renunţe la incursiunile montane pe traseele de mare altitudine , devenite inaccesibile şi  periculoase. (Răzvan Bunea)

La pas prin Bucovina (II)

Mănăstirea Dragomirnei
La 12 kilometri de Suceava, aproape de pădure, spre satul Mitocul Dragomirnei a fost ridicată Mănăstirea Dragomirna. Mitropolitul Anastasie Crimca, fiul negustorului sucevean Ioan Crimca şi al Cristinei a pus piatra de temelie a acestei mănăstiri în anul 1602. Înainte de construirea marii mănăstiri, o altă biserică mai mică fusese ridicată. Această bisericuţă poate fi văzută astăzi în curtea Mănăstirii Dragomirna, fiind de fapt prima biserică ctitorită de mitropolitul Anastasie Crimca. Pisania de la intrare arată că biserica stă sub hramul Sfinţilor Enoh, Ilie şi Ioan Botezătorul. Lucrările au fost terminate în 1609, iar mănăstirea a fost sfinţită la sărbătoarea Pogorârea Sfântului Duh. Arhitectura moldovenească a acelui timp va cunoaşte multiple inovaţii prin această construcţie cu proporţii şi elemente inovative.

Aici au fost create texte religioase
Cu o structură îngustă şi alungită,  ansamblul impresionează prin alura sa monumentală. Biserica ni se dezvaluie ca un edificiu deosebit, unde cadrele ferestrelor cu elementele de factură gotică se armonizează perfect cu bogatele decoraţiuni ale turlei ce sunt de influenţa pură românească. Odată păşind în biserică, nu putem să nu remarcăm înălţarea graduală a camerelor, începând cu pridvorul şi mergând spre altar, bogată reţea de nervuri aliniate aproape peste tot, colorate în roşu, albastru şi auriu, şi încărcarea lor cu linii.
Marea sală de mese unde obişnuiau călugării din vechime să servească masa se menţine încă în forma sa originală.  În prima decadă a secolului al 17- lea mănăstirea Dragomirna devine un puternic centru cultural. Aici au fost create texte religioase şi miniaturi.

Mănăstirea Putna
Mănăstirea Putna este prima ctitorie a Sfântului +tefan cel Mare, destinată să fie locul de înmormântare al marelui domn şi al familiei sale. Construită între anii 1466 şi 1481, trebuia să fie şi principala instiuţie eclesiastică a ţării, care să-l sprijine pe domn pe tărâm cultural şi religios în politica sa de neatârnare şi de întărire a statului. Soarta lăcaşului a fost extrem de agitată. Biserica, începută în 1466, a fost terminată trei ani mai târziu - în 1469 şi sfinţită abia în 1470, după ce domnul repurtase câteva victorii şi eliminase pe Petru Aron, ucigaşul tatălui său şi rivalul său la scaunul ţării .

Locul a fost ales trăgând cu arcul
Legenda spune că domnul a ales locul trăgând cu arcul. Dar dincolo de legendă se întrezăresc realităţi istorice mai substanţiale. Locul fermecător de la poalele Obcinei Mari, acolo unde se deschide Valea Putnei, era poate un mai vechi loc de călugărie, aşa cum ar fi dovedit-o pomenirea de către Neculce a unei biserici de lemn anterioare, precum şi existenţa în apropiere a unei bisericuţe săpate în stâncă, aşa numita chilie a lui Daniil Sihastrul.
Scurtă vreme după zidirea bisericii, domnul a întărit-o cu zid de cetate. Din această fortificaţie originară nu se mai păstrează decât turnul tezaurului, pe latura de apus, şi pisania turnului clopotniţei, pe sub care, se poate intra în mănăstire. În vremurile înfloririi ei, mănăstirea Putna a fost şi un important centru artistic. Nu au rămas decât prea rare mărturii documentare directe cu privire la atelierele artistice şi ale înfăptuirii culturale ale mănăstirii. Dar este sigur că la Putna au existat ateliere de caligrafi şi miniaturişti, precum şi de broderie. Letopiseţul de la Putna şi cel al lui Azarie atesta persistenţa unei tradiţii cronicăreşti în mănăstire.

Mănăstirea Voroneţ
Mănăstirea Voroneţului a fost încă de la întemeiere un monument memorial şi votiv. Aceasta explică pe de o parte caracteristicile noi ctitorii a Sfântului Ştefan cel Mare care, spre deosebire de celelalte mănăstiri ale domnului, nu avea camera mormintelor. Explică de asemenea, atenţia de care s-a bucurat în  continuare. În secolul XVI - mai precis la 1547 - Mitropolitul Grigorie Rosa, sfetnic a lui Petru Voda Rareş şi văr cu domnitorul, construieşte pridvorul închis de la vest, pentru care adoptă o soluţie nemai întâlnită până la el, în cadrul căreia arhitectura este
vizibil subordonată decorului pictat: peretele de vest al pridvorului este un perete plin, nestrăpuns de nicio deschidere. Acest plin amplu, împreună cu suprafeţele laterale constituie un imens ecran unitar, pe care se desfăşoară în culorile ei strălucitoare drama binecunoscutei Judecăţi de Apoi de la Voroneţ, singura compoziţie de acest fel care se desfăşoară continuu, fără niciun fel de întrerupere. Lăţimea contrafortului va fi folosită pe faţadele laterale pentru desfăşurarea unor teme cărora ctitorul picturii se pare că a dorit să le dea o impotanţă deosebită: pe contrafortul de sud viaţa Sfântului Nicolae,viaţa Sfântului Ioan cel Nou şi, supradimensionat, Sfântul Gheorghe omorând balaurul.  Pe cel de nord, compoziţia continuă verticală a vămilor văzduhului, teme apărute în mediile călugăreşti. Pe restul pereţilor exteriori, ordonanţa iconografică îşi urmează firul tradiţional: Arborele lui Ieseu, în regisru vertical de filosofi alăturat - pe faţada de sud, Cinurile pe abside, Acatistul Maicii Domnului, Viaţa Sfântului Antonie cel Mare şi Facerea - pe faţada nord .
Claudia STĂICUŢ

Pagina Urmatoare »