Trecem la ora de iarnă

Sâmbătă spre duminică România trece oficial la ora de iarnă. Ne vom da ceasurile în urmă cu o oră, iar ora 4 va deveni ora 3, ziua devenind cea mai lungă din an, cu 25 de ore. Începând cu anul 1997, România a adoptat ora oficială de iarnă şi de vară în aceeaşi zi cu statele Uniunii Europene şi cu alte state din Europa care sunt parte a acestei înţelegeri.Ora oficială de iarnă este adoptată în ultima duminică a lunii Octombrie iar ora oficială de vară în ultima duminică a lunii martie. Începând de duminică, 26 octombrie 2008, în activitatea de transport feroviar se va trece la ora Europei Orientale, ora 4.00 devenind ora 3.00, informează CFR Călători. Trecerea la ora de iarnă nu modifică mersul trenurilor în vigoare. Trenurile de călători vor pleca din staţiile de formare dupa ora oficială de vară până în noaptea de 25/ 26 octombrie, ora 4.00, care devine ora 3.00. Trenurile aflate în circulaţie dupa ora 4.00, ora oficială de vară, vor opri în staţiile din parcurs stabilite, unde vor staţiona până la ora de plecare din orarul în vigoare după noua oră a Europei Orientale. Totodată, trenurile care mai au de parcurs o distanţă scurtă până la staţia finală îşi vor continua mersul până la capat.
Adelina Anei

Andra este mătuşă!

Andra are în această perioadă numai motive de bucurie! Pe lângă succesul pe care îl are cu noul album de muzică populară, “ Album de familie”, dar şi cu emisiunea “O-la-la” de la Pro Tv, de curând artista a devenit mătuşă! Săptămâna trecută, fratele său, Săndel şi soţia acestuia, Aurora Mihai, au devenit părinţii unui băieţel minunat.
Micuţul a venit pe lume în data de 20 octombrie, la Maternitatea din Câmpia Turzii, a avut 3kg  şi 51 cm la naştere şi a primit nota 10!
“Îmi este greu să exprim în cuvinte ceea ce simt acum. Numai când eşti părinte realizezi fericirea pe care o simţi când copilul tău deschide pentru prima oară ochii. Am plâns şi am râs în acelaşi timp; este cea mai mare bucurie de până acum, a mea şi a soţiei mele”, mărturiseşte emoţionat Săndel.
Andra, Săndel şi Aurora Mihai au lansat de curând pe piaţă cel de-al doilea album de muzică populară, intitulat “Album de familie”, iar cântecele incluse pe acesta au fost înregistrate când Aurora era gravidă cu micuţul ce tocmai a venit pe lume.

Claudia STĂICUŢ

Schimbarea operatorului, gratuită

Clienţii operatorilor de telefonie mobilă îşi pot păstra numărul de telefon chiar dacă trec de la o reţea la alta. Veţi putea opta pentru serviciile unui alt furnizor de telefonie, însă trebuie să depuneţi o cerere la operatorul la care sunteţi abonat, după care veţi putea beneficia de portabilitate în zece zile. Este o schimbare asteptata, dar nu lipsita de costuri. Pentru reteaua initiala portabilitatea presupune pierderea unui client, iar pentru noua retea, evident, inseamna un client in plus. Regula este ca operatorul care primeste un nou abonat sa plateasca celeilalte o “despagubire” de 11 euro pentru un numar mobil si 13 euro la un numar fix.  Astfel, costurile sunt suportate de furnizorul care acceptă, însă acesta poate decide dacă va transfera o parte din aceste costuri utilizatorului. O condiţie impusă de Autoritatea Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei este aceea ca tarifele percepute să fie accesibile. Companiile susţin că, din 2009, costul transferului va fi împărţit cu noul client. Taxa va merge de la 3-4 euro, plătiţi odată, până la 20 de euro, eşalonaţi pe mai multe luni.Abonatul trebuie să achite înainte de transfer rezilierea contractului şi toate datoriile către compania la care vrea să renunţe.
Adelina Anei

Subvenţii pentru asociaţii şi fundaţii

Asociaţiile şi fundaţiile cu personalitate juridică, care înfiinţează şi administrează unităţi de asistenăţ socială, pot solicita de acum înainte subvenţii de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse. Direcţia de Muncă şi Protecţie Socială Prahova a  demarat un program în acest sens, cu scopul de a facilita accesul acestora la fondurile de stat.
Asociaţiile şi fundaţiile acreditate care au avut activitate în ultimele 12 luni în domeniul serviciilor sociale către beneficiari din mai multe judeţe pot depune  documentaţia de solicitare a subvenţiei pentru anul 2009 la registratura Direcţiei de Muncă până în data de 31 octombrie 2008. Anul viitor vor avea prioritate la subvenţii unităţile de asistenţă socială care acordă servicii sociale pentru persoanele vârstnice, copii separaţi (sau cu risc de separare) de părinţi, tinerii care parasesc sistemul de protecţie a copilului, victimele  violenţei în familie sau ale traficului de persoane, persoanele toxico-dependente şi cele aflate în dificultate, persoanele din familii cu venituri mici, imigranţii şi refugiaţii, precum şi persoanele fără adăpost sau cu handicap.
Adelina Anei

Panouri solare pentru locuinţe, pe banii statului!

Amatori de energie ieftină, românii şi-ar putea monta panouri solare,pe banii statului. Acest lucru se va întâmpla, cel mai probabil, la sfârşitul anului. Fondul de mediu este dispus să plătească aproape întreaga investiţie pentru cei care vor să monteze pe blocuri sau pe case astfel de panouri. De exemplu, pentru o casă de 250 de metri pătraţi în care locuiesc patru persoane,  este nevoie de un panou care costa în jur de 2.500 de euro. Pentru un bloc de 10 etaje, este nevoie de 50 de astfel de panouri. Specialiştii spun că economia pe care acestea o fac este considerabilă. Astfel,  factura la apă caldă pentru doi locatari  va  fi sub 20 de lei în sezonul cald. Iarna aceştia vor plăti un pic mai mult, dar oricum mult mai ieftin decât costurile la care se ajunge în prezent cu încălzirea prin centrală.
Pentru fiecare panou solar cumpărat, reprezentanţii Fondului de mediu confirmă finanţarea a  90% din preţul de achiziţie şi asta indiferent dacă clientul este persoană fizică sau asociaţie de locatari, pentru că panourile solare pot fi puse şi pe blocuri.

Răzvan Bunea

Conferinţa Naţională de Instalaţii

Astăzi, la Cazinoul din Sinaia, a fost organizată cea de-a 43-a ediţie a Conferinţei Naţionale de Instalaţii. La dezbateri au participat atât specialişti din ţară, cât şi din străinătate, care sunt implicaţi în realizarea standardelor europene privind performanţa energetică a clădirilor. Printre subiectele discutate se numără detectarea, semnalizarea şi avertizarea incendiului în clădiri, coordonarea legislaţiei în vigoare privind proiectarea şi execuţia instalaţiilor electrice.
„Noi, membii asociaţiei, ca specialişti de instalaţii, lucrăm în domeniul încălzirii, ventilaţiei, prodocerii de apă caldă si rece, iluminat, alimentare cu energie electrică ţi facem acest lucru de zeci de ani prin realizarea de normative pentru proiectare, execuţie şi exploatare şi urmărim în permanenţă realizarea unor proiecte în care să fie introduse echipamente de calitate superioară”, a declarat Liviu Dumitrescu, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Inginerilor de Instalaţii.
Asociaţia este un catalizator în a realiza aceste conferinţe, prin prezenţa specialiştilor străini şi români din domeniu. Permanent, prin activitatea lor, membrii asociaţiei urmăresc realizarea unor proiecte pentru realizarea echipamentelor de calitate superioară. Cei interesaţi pot vedea la Cazino, în Sala Oglinzilor, o expoziţie în domeniu cu echipamente şi materiale de instalaţii.
Adelina Anei

Interviu fără cravată: Valentin Căciulă – director de marketing complex turistic

Pentru început, vă rog să vă prezentaţi pe scurt cititorilor noştri.
M-am născut în Sinaia, la 1 august 1954.  Pentru că locuiam pe strada Furnica, am fost obligat de mic să-mi pun schiurile în picioare ca să merg la şcoală. Aşa că primii paşi pot spune că i-am făcut pe schiuri.
Cum v-aţi petrecut copilăria?
Copilăria mi-am petrecut-o în pătura oamenilor săraci. A fost o copilărie grea, trebuia să merg cu tata să-l ajut la zugrăvit, aşa câştigam şi eu ceva bani cu care îmi puteam cumpăra câte ceva. Aşa a fost situaţia, ai mei nu erau nişte oameni înstăriţi, mama lucra cameristă la hotel Păltiniş iar tata era zugrav particular. Nu am avut o copilărie fericită, dar am fost ambiţios, am muncit ca să reuşesc ceva în viaţă şi, poate, am dovedit acest lucru din primii ani de sport.
Cum aţi fost ca elev şi, mai târziu, ca adolescent?
Şcoala primară a fost destul de dificilă. Nu eram un copil prea ascultător şi chiar nu mi-a plăcut şcoala. În clasa a patra am rămas repetent pentru că nu m-am dus deloc la şcoală. Plecam de acasă, dar ascundeam ghiozdanul şi mă duceam la antrenamente la schi. Asta până când doamna învăţătoare a venit acasă la noi şi i-a adus mamei vestea că eu sunt repetent din cauza absenţelor. Vă daţi seama ce a urmat: bătăi, nuiele şi privaţiuni legate de lumea schiului, pe care o iubeam cel mai mult. Ca să fie sigură că nu mai merg totuşi la antrenament, mi-a tăit schiurile cu toporul. După aceea, însă, antrenorii mi-au adus altă pereche de schiuri, iar eu am schimbat locul de depozitare!  Le păstram la un vecin, domnul Vulpe, maestru al sporturilor. Acasă îmi era frică să le mai ţin, dacă mai făceam vreo boacănă şi le tăia mama şi pe acelea? Mai târziu am reuşit să le demonstrez şi părinţilor, care erau cei mai severi în abordarea aspiraţiilor mele, că pot face ceva. Părinţii nu mă vedeau un sportiv de valoare, ei doreau să ajung muncitor la MEFIN, ăsta era viitorul pe care îl doreau pentru mine, să ştie ei că muncesc undeva şi am un salariu fix. În adolecenţă, ca toţi tinerii, aveam şi eu aspiraţii spre mai bine, aveam şi fiţe, chiar dacă atunci erau altele faţă de cele de astăzi. Pe atunci puneam accent pe felul în care ne îmbrăcam. Eu încercam să am costumele de schi cele mai sofisticate, de la geacă, la mănuşi şi pantaloni. Pentru mine, fiecare detaliu mi se părea important. Adolescenţii de atunci încercam să procurăm echipament de la străinii care veneau aici pentru schi. La plecare, efectiv cerşeam să ne vândă o pereche de schiuri, de mănuşi sau de bocanci, o geacă sau o pereche de pantaloni. Probabil obiceiul ăsta s-a moştenit până astăzi, doar „aspiraţiile” sunt altele, în special maşini. Încercăm să copiem Occidentul…
Pote că cel mai frumos lucru din adolescenţă a fost faptul că am reuşit să împart schiul cu eleganţa. Şi eleganţa de pe stradă am avut-o şi pe pârtie. Şi astăzi se vede că mă pot remarca oricând dintre alţi turişti, indiferent pe ce pârtie aş fi.
Cum vi s-a părut armata?
Am fost încorporat la brigada de la Braşov, apoi am fost mutat la Ghimbav, unde am stat 30 de zile îmbrăcat civil, eu fiind ăla „şmecher” care se ducea la clubul sportiv al armatei! Pentru că eram îmbrăcat civil, caporalii – conform mentalităţii vremurilor – m-au şi luat împrimire: „A, tu eşti ăla şmecher?  Ia treci la mătură!”. Apoi, oră de „conducere” cu valiza pe sub pat, curăţat de veceuri cu periuţa de dinţi şi tot felul de prostii de armată. Timp pierdut!
Totuşi, după alea 30 de zile am fost transferat la club, unde am mers la antrenamente un sezon, apoi m-am eliberat de la depozitul de lubrefianţi de la Timişu de Jos. Totuşi, a fost frumos, că am prins două spartachiade militare, odată îmbrăcat pompier şi odată vânător de munte. Mie mi s-a părut cea mai frumoasă perioadă a vieţii. Şi „papa” bun, şi timp liber, şi bani, mai vindeam câte un butoi de benzină… ce mai, aveam mai mulţi bani decât în civilie. Cea mai şocantă întâmplare am trăit-o după participarea la o probă de triatlon. Existau atunci în armată ofiţeri de contrainformaţii. Nu ştiu care dintre ei m-a fotografiat cu soţia unui vechi coleg de schi, Nelu Juncu, care trăia pe atunci în Olanda şi a zis că am divulgat secrete militare . M-au arestat, m-au băgat la bulău pe ţambal,unde am stat o noapte, chiar noaptea dinaintea finalei la proba de slalom. Adică în loc să mă odihnesc, am stat pe ţambal toată noaptea!  Noroc cu un fost coleg, care era comandantul gărzii şi care mi-a adus mâncare. Dimineaţa, a venit generalul: „Căciulă, ce-ai făcut? Ai rupt-o în fericire, dacă nu câştigi titlul de campion naţional pe armată, te trimitem la Zalău, la batalionul disciplinar!” E lesne de înţales cam cu ce stres am plecat la concurs! Din fericire, doamna pentru care fusesem acuzat cu o zi înainte m-a ajutat şi mi-a dat schiurile soţului, nişte Rossignol ST 650, ţin minte şi azi, cu care am câştigat spartachiada. În prima manşă, mi-a sărit un schiu, că nu erau bine reglate şi am ieşit pe locul IV, dar în manşa a doua i-am bătut „cu ceasul de la gară”, şi am câştigat titlul pe armată. Şi am rămas cu o amintire frumoasă. Bine, bătăiţa de la carceră nu se mai monitorizează, că eram tânăr şi suportam mult. Am şi uitat, aşa erau vremurile de atunci! Astăzi, oamenii se eschivează să facă armata, măcar bine că s-a scos de tot, ca să nu mai piardă nimeni vremea şi să facă fiecare ce ştie mai bine.
Care a fost parcursul dumneavoastră profesional?
După armată, am luat viaţa în piept. Ştiţi, la uzină, cum era pe atunci. Mai un ciubuc, mai o furăciune, cum puteai să te porţi la MEFIN, când 99% erau din Comarnic! Trebuia să… te integrezi în colectiv! Aşa că şi noi, sinăienii, făceam ca ei, mai scoteam şi noi câte un fier din uzină ca să mai facem un ban în plus. Am muncit acolo 23 de ani ca electromecanic şi n-am fost niciodată membru de partid. Poate că atunci era mai bine la salariu să fii activist, dar mie nu mi-a plăcut, am preferat să fiu rebel. În 1993, am avut prima mare experienţă a vieţii. Am plecat la muncă, în Anglia, cu doar 300 de dolari în buzunar. Am muncit trei luni şi am făcut de toate: am spălat pahare, am pus gresie, am pus şi ţiglă pe case. Am câştigat însă în alea trei luni cât în uzină în cinci ani! Atunci am realizat ce înseamnă să fii parolist, să îţi faci datoria şi ce înseamnă civilizaţia. Respectând ceea ce am învăţat acolo, am reuşit să ajung astăzi unde am ajuns. Dacă ştii de ce te scolui dimineaţa, ajungi precis unde trebuie.
Ce hobby aveţi?
A fost, este şi va fi, până când voi închide ochii, schiul. Şi mi-a adus multe satisfacţii, dar cea mai mare relizare a mea este participarea de anul acesta la Campionatul Mondial din Dubai, unde am obţinut locul II pe naţiuni învingând marile puteri ale schiului mondial, America şi Rusia. Este un vis împlinit după 30 de ani de muncă în schiul românesc.
Care a fost cel mai fericit moment din viaţa dumneavoastră?
Am avut parte de multe de multe momente fericite, mi-ar fi greu să aleg unul anume, dar, în ultimii 10 ani, cu siguranţă a fost momentul cînd s-a născut nepoţica mea.
Care a fost cel mai mare regret de până acum?
Regret enorm că nu am plecat din ţară mai demult, când mi s-a oferit şansa să muncesc în Italia ca instructor de schi şi să iau o cabană împrimire, în Alpii Dolomiţi. Dar de trăit, tot în România mi-ar plăcea să trăiesc.
Vă mulţumim şi vă dorim mult succes în continuare.
A consemnat Dan Vîlcea.

Creşte indemnizaţia pentru mame

Deputaţii au adoptat, ieri, un proiect de lege care prevede că indemnizaţia pentru mamele care sunt în concediu de maternitate să se calculeze la 85% din media veniturilor din ultimele 12 luni, dar nu mai puţin de 600 de lei. Proiectul de lege a fost iniţiat de 12 senatori şi deputaţi şi vine în sprijinul mamelor care realizează venituri salariale mari. Iniţiativa legislativă prevede că  persoanele care intră în concediu pentru creşterea copilului pot primi, la alegere, pe o perioadă de doi ani, o indemnizaţie lunară de 600 de lei sau, opţional, în cuantum de 85% din media veniturilor realizate pe ultimele 12 luni. Posibilitatea de a opta pentru cuantumul de 85% favorizează mamele care realizează venituri salariale mari şi care pot obţine astfel o indemnizaţie mai mare decât plafonul de 600 de lei existent în prezent. Prevederile proiectului de lege se vor pune în aplicare începând de la 1 ianuarie 2009. Reprezentanţii Ministerului Muncii spun că iniţiativa legislativă presupune un efort minim şi nu reprezintă un pericol pentru buget. Proiectul de lege a fost iniţiat de 12 senatori şi deputati şi vine în sprijinul mamelor care realizează venituri salariale mari.
Adelina ANEI

Reguli noi pentru creditare

Băncile şi instituţiile financiar nebancare nu vor mai putea să majoreze sau să introducă alte comisioane la creditele contractate.Prevederea este cuprinsă într-un proiect de lege realizat de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor care urmează să fie discutat într-o şedinţa de Guvern. Mai mult, băncile vor fi obligate să anunţe clientul cu 30 de zile înainte de intrarea în vigoare de orice modificare a condiţiilor, inclusiv despre majorarea dobânzilor. În cazul în care clientul nu este de acord cu modificările propuse, are dreptul la rezilierea contractului, inclusiv prin refinanţarea creditului, fără a mai plăti comsionul de rambursare anticipată, potrivit proiectului propus de Autoritatea Naţională Pentru Protecţia Consumatorilor. În cazul dobânzilor variabile, formula după care se calculează dobânda trebuie indicată în mod expres în contract, cu precizarea datei şi perioadei pe parcursul căreia aceasta se modifică. La creditele în lei, dobânda variabilă nu poate depăşi cu mai mult de 5 puncte procentuale dobânda de bază. Noua lege nu va fi valabilă pentru cei care au contractat deja un credit, deoarece prevederile nu se vor putea aplica retroactiv.
Adelina Anei

NOAPTEA GENERALULUI

Domnule general , sunt racanul Vasile Ioan Ciutacu, soldat al timpurilor noastre, permiteti-mi sa raportez la apelul de cu seara .
Trebuie sa fiu foarte sincer, asa dupa cum am învatat noi sa fim în tineretile noastre, fapt pentru care, domnule  general , sunt obligat sa va spun la fel cum  as jura pe regulamentele militare, ca pe noi cei din tinuturile Coltilor de Nisip, de unde sunteti si dumneavoastra, ne-a cotropit cu totul mâhnirea la aflarea vestii cum ca armatele de iarba si de frig v-au învins în batalia crâncena si nemiloasa de pe Câmpurile Întinse ale Eternitatii.
Pentru ca pe toti ne-au luat prin surprinder , stirea dureroasa care, fie vorba între noi, multi o vroiam falsa, permiteti-mi sa va informez ca i-am adus la cunostinta învatatorului dvs. Marin Spînu, ajuns la incredibila vârsta de una suta si un an (ce repede a trecut !), dorinta pe care m-ati rugat sa i-o transmit, cum ca niciodata n-ati fi fost în fruntea ostirii  române daca dumnealui, acum o jumatate de secol, pe când îi erati elev la inconfundabila Scoala de la poalele Coltilor de Nisip, n-ar fi zis mamei, într-un moment crucial : Vitorio, stiu ca îti e greu, dar vinde din puterile tale si din bruma de avere pe care o ai  pentru ca fiul tau, Cornel, sa mearga mai departe, la carte ! Îti garantez eu ca va ajunge odata cu trecerea nemiloasa a timpului, în jiltul cancelariilor luxoase ale Europei, cu grade mari pe umeri.
Cum ce a zis ? S-a luminat la fata si la suflet precum o icoana din care sfântul din ea nu mai coboara niciodata pe pamânt.
Mai va raportez, domnule general, ca în tinuturile noastre natale a venit toamna si florile din curtea parinteasca, mai ales crizantemele, refuza sa fie arse de bruma uitându-se incandescente, noapte de noapte, dupa urmele dumneavoastra rastignite în stâlpul si în treapta portii.
Stiu ca va mâhnesc, dar cum mi-ati cerut întotdeauna sa fiu sincer, va mai raportez ca batalioane întregi de neguri si de gheata ameninta sa cotropeasca stupii dincoace de valea Saarului  si pe care le-ati aparat întotdeauna , domnule general, cu sufletul dumneavoastra curat, de copil .
Bunaoara, zilele acestea a fost o cruciada a câinilor, în care a pierit în numele unei libertati unde nu exista nici macar disciplina militara pâna si catelul pamântului nisipos, lasându-i practic fara aparare pe vulnerabilii locuitori ai acestei zone .
Acum, pentru ca ne-am jucat de atâtea ori împreuna de-a v-ati ascunselea, domnule general, va rog sa spuneti de ce nu va mai gasesc niciodata si pe nicaieri ?Si pentru ca noua pamântenilor  nu ne e permis sa cotrobaim pe orisiunde, cred ca va ascundeti pe dupa soare. Acolo unde nu exista pentru recunoastere nici o harta militara. Ci doar sufletul desprins din tarâna , mama ei de viata, domnule general !

Mai va rog, daca mi-e permis, sa iau cel mai lung si mai dureros pe loc repaos, în timp ce sufletele celor din aceste tinuturi, prin retragerea dumneavoastra definitiva sunt ca niste rani atinse, roase de coltii ascutiti ai brumei.
Si pentru ca la noapte luna balanseaza feciorelnica peste dealurile fara seaman de la poalele Boncului, nea Silvestru, veteran al razboaielor mondiale, jura ca va va vedea în fruntea ostilor de heruvimi ce aprind lumânarile pe drumul dumneavoastra cel fara de întoarcere . De aceea ramânem cu totii, cu privirile în sus tintuite de stele, ca sa va vedem, domnule general Cornel  Paraniac, cum câstigati înca o batalie. Cea cu cerul! Amin !
Vasile Ioan Ciutacu

« Pagina Anterioara — Pagina Urmatoare »