Prin usa întredeschisa – schita

Democratia dauneaza grav sanatatii?…

Ce s-ar face „Institutul Îmbatrânitilor Precoci” fara serviciile doamnei Aglaia? Iata problema care framânta îndelung angajatii ce-si aveau cartile de munca stivuite în fisetul plumburiu al „Serviciului Impersonal, Salarizarii Aiurea, Resursei Inumane si Sporuri Alandala” al acestei institutii publice, aflata pe strada Razvratirii nr. 105 bis, din oraselul de provincie ce-si avea centrul , cum e si firesc, mai departe de centrul Bucurestilor.
Distinsa noastra functionara ajunsese la vârsta de 86 de ani, 11 luni, 3 zile si 4 ore taman duminica, pe 30 decembrie, la orele 21.00, când toate posturile de televiziune publice si private din tara anuntau înfrigurate sfârsitul unor alegeri parlamentare unde votul uninominal ( ca, de!, suntem în Europa) a fost, de fapt, un vot de partid. Cu toate ca purta pe umeri povara atâtor ani, doamna Aglaia tot mai trona, pentru totdeauna parca, scaunul unic din biroul „Ochi si Urechi”, în ciuda faptului ca iesise la pensie înainte de marea vânzoleala a neamului românesc care avusese loc în mileniul trecut. O tineau sefii în picioare si în functie pentru ca nimic nu misca fara stirea ei în cladirea Institutului, în cele mai mici unghere. De exemplu, în grupurile sanitare, la cosoroaba acoperisului, unde, de obicei, se înmulteau pe saturate bufnitele si liliecii de noapte, spre disperarea cetatenilor seriosi, cu sira spinarii verticala. Doamna Aglaia, fie august, fie decembrie, fie zi sau fie noapte, era prezenta cu vazul si cu auzul prin toate birourile, prin softurile calculatoarelor, prin toate hârtiile fabricate în mii de stive, spre nemultumirea autoritatilor ce veneau aici în control numai la reclamatie, când se impunea o verificare efectuata la fata locului. Alminteri, acestea luau drept pedeapsa, blestem, faptul de a controla periodic, asa cum cer legile tarii, activitatea Institutului…
-Sefule, vezi ca aia de la biroul „Genunchii care nu se mai îndoaie si Lacrimi în batista”, azi a stat de vorba 13 minute cu tacanitul ce cânta de ziua Frantei Marseilleza în centul orasului nostru. Au baut cafele si râdeau de dumneavoastra spunând, printre altele, ca trebuie sa mai va dea nu stiu câte milioane ca sa-i dati dumneavoastra înapoi 100 de milioane. Sa ma scuzati, pâna sa-mi scot vata din urechi m-a observat ca trag cu pâlnia si din cauza asta nu garantez ca am auzit bine. Ce sa mai va zic? De cea de la „Luna, Râpa, Catastrofele si efectele lor asupra ritmului cardiac”! Îl jumulea, pur si simplu, pe cel care(haideti ca am priceput, ca altadata, fara nume sau cu nume sub acoperire. Stiu, sefule, aveti dreptate, lumea e rea!) mai zilele trecute, i-ati pus pâinea si cutitul în mâna, ageamiu fiind. Dar stiti ce a facut rapciugosul acela de Concuta pe când dumneavoastra eraîi pe santierele patriei la datorie? N-o sa va vina a crede, a ramas în mâna cu manivela de la jocurile de noroc mutate clandestin în biroul „Pe ei! Vin capitalistii intoxicati cu gaze de esapament”. Erau orele 15.00, sefule. Pe când madam Monastire, doborâta de atâtea sporuri, si-a mai cumparat o corcoata de la firma „Pupati-as Africa”. Acuma, spuneti-mi si mie, cel de la „Cultura Racnetelor în afectiunile postdecembriste” este angajat sau e liber profesionist? Una, doua, acasa! Una, doua, recuperari! Una, doua, cu nevasta prin piata  orasului. Sunteti prea bun. Negruta, cum o stiti, a lipsit trei zile, are certificat medical: depresie, sau dereglare de ciclu. Spune la toata lumea ca îi intra frica în oase când va uitati ca un vultur la ea. Asa i-a dat raportul doamna Aglaia sefului, când acesta s-a prezentat în Institut, dupa ce efectuase îndelung un schimb de experienta cu un alt institut similar aflat prin preajma Adriaticii. Seful a privit-o admirativ si a notat tot în agenda personala pe care o tinea, însa, conspirativ, sub cheie, sefa de la „Corul robilor”.
-Ce m-as face fara dumneata, doamna Aglaia? Drept rasplata, doamna Aglaia se framânta toata de placere pe caunul aflat în biroul sau. Atunci sefului îi fu frica ca nu cumva distinsei noastre doamne sa nu îi vina o alta idee nastrusnica, asa cum lesne se putea citi în ochii ei aposi în care se scalda o flacara misterioasa, razleata, rasucita si ramasa pe fundul sacului cu carbuni de prin preajma razboaielor mondiale. Deschise repede usa de la birou si se încuie în el pe dinauntru ca sa-l sara ceasul rau. Doamna Aglaia a fost vazuta într-o noapte, spun gurile rele, pândind asiduu poarta înalta a Institutului, pe care cânta de zor o cucuvaie. Si când l-a vazut pe sef dându-se jos din masina de culoarea lunii mâncate de vârcolaci, bandajat la cap,încopciat, capsat, abia tinându-se pe picioare, a tipat prelung: „Moooooor! Tineti-ma ca mooor!”, de au urlat noapte de noapte, de la boboteaza pâna la ziua sabatului, toti câinii vagabonzi din oras, auzind-o cum se sfâsâie de durere. A doua zi, pacientii au vazut-o pe doamna Aglaia în biroul sefului institutului vaitându-se:
-Sefule, sa nu mai faci de astea, ca aia sunt! Si nu mai are cine sa va poarte de grije, ca pupaza de la biroul „Salarii nemeritate, Impozite platite pe timpul probabil si Fuga de raspundere” este gata-gata sa sara în bratele sfântului cu nadragii în brâu, cu chelie si cu tichie de margaritar. N-are cine sa va mai spuna ca ogarul cenusiu tot câine a ramas atunci când are stat suplimentar si latra la institutia aflata pe strada Sinceritatii. Pacientii aflati atunci pe holul Institutului Îmbatrânitilor Precoci l-a vazut pe sef iesind din birou un leu cu coama napârlita. i.a explodat un dinte sanatos crapându-se în doua, atunci când, înfipt în fata impunatoarei doamne Aglaia, a tipat scotând foc pe nari si pe gura.
-Iesi afara, ca nu mai pot! De atunci, doamna Aglaia ameninta cu vocea scazuta,a flacara stinsa si moale de lampa numarul 5, care nu mai are gaz:
-De mâine, ies la pensie! Iar aceasta iesire la pensie, stie si seful, ca dealtfel, toata lumea din oras, ca nu se va întâmpla niciodata, pentru ca nimeni de pe pamântul asta nu-si poate închipui cum, în locul doamnei Aglaia, ar putea fi promovata cea tânara de la biroul „Organe Razvratite”, care nici în ruptul capului nu dorea sa stea alaturi de sef:
- Îi miroase gura de parca ar mânca mereu coceni de sfecla si de varza amestecati cu parfum marca „Karl Antony”, Paris. Plus ca, una, doua, îsi trage bracinarii în sus din cauza burtii de gravida. Iar daca mai insistati, ma spânzur sau demisionez. Alege-ti!
Lucrurile au intrat pe fagasul normal când pacientii din Institutul Îmbatrânitilor Precoci l-au vazut pe sef de ziua sarbatorii curcanului american, fata în fata cu doamna Aglaia savurând  amândoi o cafea din aceeasi ceasca de portelan chinezesc:
-Sefu, vezi ca aia… Si limba de girafa (52,7 cm) a doamnei Aglaia intrase cu totul în urechile sefului încremenit de placere.
Vasile Ioan Ciutacu

În Prahova, PD-L a câstigat cele mai multe colegii

Potrivit rezultatelor finale transmise de BEJ Prahova, filiala judeteana a PD-L a câstigat 9 din cele 17 colegii uninominale. Cinci au revenit PSD si trei la PNL.Doar doi candidati au reusit însa sa obtina peste 50% din voturile alegatorilor din colegiile în care au candidat: Adrian Nastase  (60,99%), în colegiul 8 pentru Camera Deputatilor si Roberta Anastase (53,57%), în colegiul 11 pentru Camera Deputatilor.
Potrivit rezultatelor finale, PD-L a obtinut la Camera Deputatilor 36,92%, PSD+PC - 32,24% si PNL - 21,22%. La polul opus, PNG-CD a obtinut pentru Camera Deputatilor 3,78%, iar PRM - 3,11%. 
Numarul total al voturilor valabil exprimate pentru Camera Deputatilor este de 247.278, al celor nule de 7.111, iar al voturilor albe de 4.263.
La Senat, PD-L a obtinut 37,90 %, PSD+PC - 32,26 si PNL- 21,93%. PNG-CD a obtinut 3,93%, iar PRM - 3,45%.
La Senat, numarul de voturi valabil exprimate este de 246.013, iar cel al voturilor nule a fost de 6.532 si al voturilor albe de 6.113.
Prezenta la vot în Prahova a fost de 37,48%.

Schimbare de situatie

Scrutinul a fost dominat de absenteism. La închiderea urnelor, aproximativ 40 la suta dintre alegatori de pe Valea Prahovei venisera la vot, iar  rezultatele au fost asteptate cu sufletul la gura de toti politicienii. Uralele victoriei au izbucnit în tabara PD-L , odata cu rezultatele care-l desemnau castigator la senat pe Georgica Severin, iar sortii il dadeau castigator si pe candidatul George Nastasia la Camera Deputatilor, pentru Colegiul 1 Valea Prahovei . La PNL, atmosfera era retinuta si s-a primit  cu  bucurie temperata estimarile de la urne.
Potrivit rezultatelor partiale oficiale ale BEJ, prezentate astazi, la ora 14:00, dupa numararea a 93% din voturi, PNL– istii prahoveni  se pot bucura  de victorie. Prin redistribuirea voturilor Cristian Burlacu a fost desemnat castigator pentru un loc in Camera Deputatilor.
Cifrele arata ca, la Camera Deputatilor, PSD+PC a obtinut 33,5% din voturi, PD-L 32.57%, PNL-18,32% si UDMR - 6,29%. La Senat, rezultatele îi indica din nou drept câstigatori pe social-democrati, cu 33,9% din voturi, în timp ce PD-L a obtinut 33, 79%, PNL- 18,09%, iar UDMR 6,54%.

Razvan Bunea

Prezenta slaba la vot

La Busteni si Azuga , pana la orele pranzului  prezenta la vot a fost una destul de slaba. Presedintii comisiilor din sectiile de votare spun ca procesul de vot decurs in conditii normale si nu s-au înregistrat incidente. Acestia spera ca in aceasta dupa amiaza numarul celor care vor veni sa voteze sa creasca considerabil. La Poiana Tapului cetatenii cu drept de vot arondati sectiei nr. 221 spun ca desi este sarbatoare acestia au inteles importanta alegerilor parlamentare asa ca au decis sa vina la sectia de votare
Nici la sectia nr. 216 aflata din incinta Liceului Ion Kalinderu din  Busteni nu s-au inregistrat probleme, iar alegatorii  au venit in numar destul de redus la urne. Insa reprezentantii comisiei de votare se asteapta  la o prezenta mai mare spre seara.
Nici la Azuga lucrurile nu au stat mai bine. La  sectia nr. 181 procesul de vot uninominal a decurs a decurs destul de slab la primele ore. Presedintele sectiei ne asigura ca nu au fost incidente si spera la un numar mai mare de alegatori pe finalul programului de votare.
Reprezentantii sectiilor de votare spera ca alegatorii vor intelege importanta alegerilor uninominale  si se vor prezenta  la urne pentru a-si desemna reprezentantii in Parlament.
Razvan Bunea

Alegeri amare

Gata cu campania electorala, gata cu alegerile. Balamucul asta o sa-l mai traim abia peste patru ani, care om mai trai… Balamuc? Poate exagerez, ca e un rau necesar. De fapt, pirn vot un popor îsi alege conducatorii, îsi alege viitorul, calea…
Duminica, românii au ales. Foarte bine, nu conteaza rezultatul cât timp e vorba de vointa populara. Si, poate, ma repet: fiecare natie îsi merita conducatorii, fie ei buni sau rai. Teoretic, deci, e bine, practic, însa, alegerile de la 30 noiembrie mi-au lasat un gust amar. Si iata de ce.
Am mai scris în paginile ziarului nostru despre importanta votului si despre necesitatea exercitarii acestui drept fundamental, câstigt cu greu, abia dupa 1989. Unii poate nu înteleg afirmatia, ca erau pre mici atunci sau nu erau deloc. Anul acesta ar fi trebuit sa voteze cei nascuti în 1990i, cei care nu stiu si nu vor sti despre comunism decât ce scrie în cartile de istorie, cei care nu vor cunoaste niciodata cartela de pâine si nici coada la lapte. Adica tinerii, viitorul tarii, generatia viitoare, o generatie proaspata, care nu a cunoscut constrângerile unei epoci austere. În ei, în tineri, ar trebui sa fie speranta, ei ar trebui sa ne faca sa vedem viitorul dincolo de orizontul limitat al vietii noastre pamântesti. Si, poate, chiar îl vedem, dar nu vrem sa credem. Tocmai de aceea, pentru ca am început sa-l întrevad, aceste alegeri mi-au lasat un gust amar.
Nu ma intereseaza rezultatul propriu zis, pentru ca acesta reflecta vointa majoritatii, dar ma doare nepasarea tinerilor care nici nu s-au gândit sa voteze, sau, pur si simplu, au tratat scrutinul ca pe un joc pe calculator. Îmi cer scuze daca  supar pe cineva, dar parerea mea ramâne aceeasi: dupa noi, biete umbre ale unor timpuri apuse, urmeaza generatia „messenger”, o generatienepasatoare, pentru care cititul e o corvoada iar scrisul fara taste aproape imposibil. 
E drept, nu toti tinerii sunt asa, dar exceptia confirma regula. Nu sunt conservator, am si eu un copil pe care chiar îl înteleg, cu care chiar ma simt bine în societate si caruia nu-i e rusine cu un parinte anost, conservator si cu vederi învechite. Dar nu pot întelege cum o generatie aflata le vârsta la care ar trebui sa traiasca numai pentru atingerea unor teluri proprii, prefera sa lase pe altii sa hotarasca pentru ei. Subliniez, nu rezultatul e important, ci faptul ca ei, tinerii, nu au nici o contributie la acest rezultat.
Poate ca rezultatul chiar reflecta vointa tinerilor, dar nici asta nu conteaza, atâta vreme cât ei, tinerii au lipsit de la vot. Poate ca asa s-a nimerit, sa fie dupa vointa lor, dar votul, soarta tarii, viitorul lor nu e un joc de ruleta sau o mâna de poker.pacat ca multi nu înteleg acest lucru, pacat ca o generatie întreaga traieste deja într-o mare lehamite si lasa luarea deciziilor majore în seama altora. Asa a ajuns România o tara îmbatrânita, o tara cu un tinert batrân sau, mai degraba, nascut batrân, un tineret dezinteresat de propriul viitor. Poate e crud ce spun, dar asta e adevarul. Dincolo de aberatiile pe care le vad pe forumuri legate de actiunea a vota sau nu, cu explicatii stufoase si tot felul de consideratii despre politicieni, trebuie înteles odata ca daca vrei sa schimbi ceva trebuie sa te misti, trebuie sa actionezi, trebuie sa votezi.
Acum au ales vârstnicii, tinerii nu au avut nimic de spus sau nu au stiut ce sa spuna. De ce? Pentru ca aceste cuvinte, vot , electorat, alesi, hotarâre, soarta, viitor nu se folosesc pe messenger, sunt prea lungi  si nu suporta prescurtari. În acest caz, ce pot sa mai spun? Dormi în pace, generatie „mess”! Iar dca v-am suparat, scz pls!!!!
Dragos Arsene

Asigurarea valorilor monetare

Potrivit prevederilor art.5 alin 1-5 din Legea nr.333/ 2003 modificata  si completata, paza fizica se organizeaza si se efectueaza potrivit  planului de paza în care se stabilesc, în principal, anumite conditii obligatorii care trebuie îndeplinite de unitatea ale caror bunuri si valori se pazesc. Conform prevederilor art. 26,pct.1 si 2 din Legea nr. 333/2003 modificata si completata, transportul de valori monetare se organizeaza si se efectueaza potrivit planului de transport valori monetare în care se stabilesc, în principal, anumite conditii obligatorii care trebuie îndeplinite de unitatea ale caror bunuri si valori se transporta, respectiv durata transportului, variante de transport, consemnul general si particular pentru personalul implicat, dotarea cu mijloace tehnice de autoaparare, modul de actiune în diferite situatii, potrivit reglementarilor în vigoare .
Având în vedere factorii de risc privind înregistrarea unei cresteri  masive a operatiunilor de plati si încasari în numerar, precum si a riscului criminogen crescut, generat de interesul obtinerii de sume de bani de catre persoanele pretabile la savârsirea de infractiuni, se vor utiliza seifuri pentru pastrarea si depozitarea numerarului si se vor reduce plafoanele pentru sumele de bani pastrate în casele de marcat, masuri care vor viza descurajarea faptelor de tâlharie asupra detinatorilor de valori. 

Dan Cornea 

Din cauza alcoolului nu a vazut zebra

Sâmbata 29 noiembrie 2008 în jurul orei 17.20, strada Nicolae Balcescu, la intrarea în municipiul Câmpina s-a produs un accident rutier, soldat cu vatamarea corporala a unui pieton si cu avarierea serioasa a unui autoturism.
B. Ghe., în vârsta de 52 de ani, cu domiciliul în comuna Banesti, conducea autoturismul marca Dacia 1300 cu numarul de înmtriculare PH 30 ELA, circulând  din directia Ploiesti spre centrul municipiului Câmpina. Ajuns în dreptul unui pasaj pietonal, surprinde chiar pe trecerea de pietoni o tânara, pe care o loveste cu botul masinii si apoi cu parbrizul si o proiecteaza pe carosabil.
Imediat, la fata locului a sosit o ambulanta si un echipaj al Politiei Rutiere Câmpina. Victima, M.M., de 20 de ani, din Banesti a fost transportata de ambulanta la Spitalul Municipal Câmpina unde s-a constatat ca avea multiple plagi contuze si excoriate, traumatism al genunchiului stâng, precum si un traumatism cranio-cerebral acut, comotional în regiunea parietala stânga. Nu a necesitat internare, asa ca tânara a putut pleca acasa, nu înainte de a fi testata privind consumul de bauturi alcoolice. Rezultatul a fost  0. Nu aceelasi lucru se poate spune de conducatorul autoturismului. Fiind testat cu aparatul etilotest , acesta a indicat o concentratie de 0,98 mg. de alcool în litrul de aer expirat. Conducatorul auto a fost condus la camera de garda a Spitalului municipal Câmpina unde i s-au recoltat doua probe biologice de sânge, la interval de o ora una de cealalta, pentru a i se stabili alcoolemia.
Autoturismul implicat în accident a fost programat pentru o verificare tehnica amanuntita, privind sistemul de directie si de frânare. Politia municipiului Câmpina a deschis un dosar de urmarire penala pe numele conducatorului autoturismului, acesta fiind invinuit de conducerea unui autoturism pe drumurile publice sub influenta bauturilor alcoolice, fapta prevazuta de art. 87 alin.1, precum si de vatamare corporala din culpa.
Dan CORNEA   

De prin lume adunate si înapoi la lume date…

Doi copii au fost nevoiti, destul de timpuriu, sa accepte ca „oricât de mult le-ar pasa lor, propriului tata s-ar putea sa nu îi pese…”

În numele Tatalui…
Povestea acestei familii din Câmpina este trista dar astfel de situatii apar tot mai des, din pacate. Ea arata cum pot necazurile sa îi faca puternici pe cei slabi, si slabi, pe cei puternici.
Cornel si Laura sunt doi copii parasiti în urma cu 11 ani de tatal lor. Lasând la o parte durerea pe care o poarta în suflete ei se lupta, acum, sa îsi croiasca singuri drumul în viata dar sa o ajute si pe mama lor care este foarte bolnava. Iulia are 49 de ani si nu a lucrat decât un an si jumatate, înainte de venirea pe lume a copiilor. Pe atunci credea ca juramintele de credinta, facute în fata lui D-zeu, nu pot fi uitate. Dar n-a fost asa. Renuntarea la serviciu nu parea la vremea respectiva o alegere proasta, ba din contra, multe femei o invidiau pentru ca o „tinea barbatul acasa”. El era singurul care aducea banii iar ea se straduia ca acestia sa le ajunga. Uneori era mai greu, dar aveau strictul necesar. Si mai presus de toate, se întelegeu bine. Au trecut anii si prin 1999 Mihai, sotul ei, a primit o oferta de munca în strainatate.
Ochii care nu se vad se uita…
Decizia de a pleca la munca, în Italia, a fost luata în familie. Sperau sa le fie mai bine daca vor avea bani mai multi. Au plâns, au râs si au crezut ca dragostea care îi unea nu poate fi distrusa. Anii care au urmat aveau sa dovedeasca însa, altceva. Mihai a plecat în lume cu inima grea. Aproape ca era gata sa renunte, când baiatul i-a sarit în brate, la usa, si l-a implorat sa nu se duca…Dar totusi, s-a dus. În primii ani dadea telefon acasa si vorbea mai ales cu copiii. Pe Iulia, treptat, treptat, a început sa o evite. Femeia a simtit ca intervenise ceva. N-a fost greu sa descopere ca era, de fapt, cineva…Au urmat depresiile, durerile insuportabile de cap si hipertensiunea arteriala. Nu putea sa clacheze, însa. Copiii o priveau dezorientati. Tatal le spunea ceva tot timpul, despre o alta femeie. Se îndragostise nebuneste de o rusoaica, mult mai tânara decât el. Nu putea fi adevarat! L-au implorat sa se gândeasca mai bine. El s-a gândit, ce s-a gândit, si a rupt definitiv relatiile cu familia.
Anii cei mai grei…
Fata abia intrase la liceu iar baiatul era în scoala generala. Aveau nevoie de atâtea lucruri iar mama lor abia se mai ridica din pat. Bunica din partea tatalui a fost cea care a preluat tot greul, atunci. Chiar daca Mihai, barbatul ei, fugise în lume, ea a sustinut familia. A sprijinit-o, cât a putut, pe Iulia dar problemele de sanatate ale acesteia, tot au evoluat. Pentru copii, însa, a facut  multe. Toti banii ei din pensie se duceau la întretinere si la mâncare. Copiii au mers în continuare la scoli si au avut pâine pe masa. Dar cam atât. Altii copii aveau haine scumpe, frumoase, iar ei doar se uitau. Atunci s-au maturizat, de nevoie, cu mult înainte de vreme. Bunica se gârbovise de tot iar Iulia nu se putea anagaja nicaieri, pentru ca medicamentele nu erau suficiente pentru a o tine pe picioare. Când Laura a intrat la facultate, bunica a murit. Singurul lor ajutor a disparut brusc.
Niste copii chinuiti…
Laura nu a vrut sa accepte ca mama lor ramâne fara sprijin iar fratele ei nu va termina liceul. Nici o clipa nu s-a gândit sa renunte, macar, la faculate. A gasit un loc de munca si s-a trasferat la alta sectie, la Distanta, pentru a-si termina studiile universitare, la Bucuresti. Exact în perioada aceea tatal a reluat legatura cu fratele ei, Cornel. L-a invitat în Italia. Copilul era în al „noualea cer” pentru ca spera sa-si convinga tatal sa revina acasa. Totul a fost, din pacate, un esec. Mihai nu mai era tatal pe care si-l amintea. Au venit totusi împreuna în tara, cu o masina pe care i-a lasat-o lui. Ulterior, dupa plecarea tatalui, el si Laura au aflat ca masina era neachitata si nu se putea înmatricula. A ramas doar ca o simpla piesa de muzeu, în curtea lor .
În final….
Ce a fost mai greu a trecut. Laura a terminat facultatea iar Cornel este deja în anul II, la o universitate particulara. Economisesc amândoi banii pentru plata taxelor dar îi trimit si mamei ceva pentru ea si pentru întretinere. Femeia este convinsa ca are cei mai buni copii pe care îi putea darui D-umnezeu. Pe Mihai încearca sa-l ierte. Este înca sotia lui în actele civile. „Ce ar mai putea schimba, acum, un divort ?” se intreaba adeseori. Si singura îsi raspunde : „Nimic. Divortati sau nedivortati, trecutul ramâne la fel….”

Gilda IVAN
 

 

 

1 decembrie la Câmpina

Ziua de 1 decembrie 1918 a marcat punctul culminant al istoriei moderne a României. În aceasta mareata zi, românii si-au vazut realizat visul lor multisecular  acela de a se uni într-un singur stat national. Este si motivul pentru care ziua de 1 decembrie a fost decretata ca Zi Nationala a României .
Luni, 1 decembrie 2008, Centrul de Perfectionare al Pregatirii Cadelor pentru Comunicatii, Informatica si Logistica, Jandarmi, împreuna cu primaria municipiului Câmpina, au organizat un ceremonial militar si religios, dedicat împlinirii a 90 de ani de la marea Unire. Manifestarea, la care au particiopat  multi câmpineni, s-a desfasurat în Centrul Civic al Municipiului în parcul ce înconjoara monumentul soldatului necunoscut. Ceremonialul a debutat cu o slujba religioasa, oficiata de un sobor de preoti dupa care au fost depuse coreane si jerbe de flori. În afara de Primarie si Centrul de Perfectionare al Pregatirii Cadelor pentru Comunicatii, Informatica si Logistica, Jandarmi au mai depus coroane si flori Politia Comunitara, Scoala de Agenti de Politie „Vasile Lascar”, Detasamentul de Pompieri, Politia municipala si vererani din cadrul  M.Ap.N. si M.I.R.A, reprezentanti ai partidelor politice, elevi si cadre didactice de la scolile câmpinene. Coroane au mai fost depuse si de delegatii venite din partea unor intreprinderi câmpinene.
În continuare, a mai luat cuvântul primarul Horia Tiseanu, care a scos în relief importanta pe care o are ziua de 1 decembrie atât pentru câmpineni cât si pentru toti românii. A evidentiat  rolul impresionant pe care l-a avut armata româna în faurirea României Mari, de o parte si de alta a Carpatilor, aratând ca evenimentele petrecute acum 90 de ani reprezinta cele mai frumoase file ale istoriei nationale, iar datoria noastra, a celor care traim astazi este aceea de a cinsti memoria înaintasilor.
„M-a impresionat numarul mare de locuitori câmpineni dar si cei veniti din alte localitati care asistat la festivitati  în Centrul Civic al Municipiului Câmpina. Însemna ca Ziua Nationala a României a redevenit un simbol, dupa perioada de trista amintire, de 50 de ani de comunism iar oamenii vin din proprie initiativa pentru a cinsti aceasta zi importanta a tarii.
Am vazut si foarte multi tineri, desi nu am avut o defilare cu unitati motorizate, asa cum a fost în Bucuresti . Sa ne gândim ca puteau fi atrasi de tehnica militara. Consider ca tinerii prezenti aici au dorit sa vada aceasta ceremonie. Incet, încet, patrioatismul capata o valoare reala în spiritualiatea româneasca” – a mai spus primarul municipiului Câmpina,  Horia Tiseanu.
Manifestarea a atras un numeros public în Centrul Civic al municipiului Câmpina. De remarcat este faptul ca au participat  si foarte multi tineri.
În finalul ceremonialului, Garda de Onoare constituita din cadrele Centrului de Perfectionare al Pregatirii Cadelor pentru Comunicatii, Informatica si Logistica, Jandarmi Câmpina, comandata de maiorul Marius Mocanu a prezenat  onorul, defilând prin fata asistentei
Dan CORNEA

 

Depuneri de coroane de Ziua nationala a României

Zeci de persoane, reprezentanti ai autoritatilor locale din Busteni, turisti  si localnici înarmati cu steaguri tricolore si coroane cu flori au  defilat cu fanfara pâna la monumentul Caporalului Musat pentru a sarbatori cum se cuvine Ziua Nationala a neamului. La împlinirea a noua decenii de la Marea Unire, autoritatile locale au depus coroane de flori  în memoria ostasilor români cazuti în primul razboi mondial si s-a intonat imnul României.
Dupa depunerea coroanelor si intonarea imnului de stat, autoritatile locale, turisti si localnici dar si veterani de razboi au asistat emotionati cu totii la slujba de sfintire a memoriei ostasilor cazuti la datorie în luptele împotriva armatei germane pentru redobândirea Transilvaniei.
Sarbatoarea Zilei Nationale , înfaptuita  pe Valea Prahovei are o semnificatie deosebita, mai ales pentru  eroii neamului care au cazut la datorie pe aceste meleaguri. Cu ocazia Zilei Nationale si a sarbatorilor de iarna, va fi aprinsa Crucea Eroilor de pe Caraiman.
Razvan Bunea