Predarea carnetelor de muncă se amână

Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse a elaborat un proiect de lege ce prevede prelungirea până la 30 noiembrie 2009 a termenului-limită de predare a carnetelor de muncă. Aceste demersuri sunt necesare pentru realizarea unei arhive electronice privind stagiul de cotizare în sistemul public de pensii anterior datei de 1 aprilie 2001. Hotarârea de Guvern pentru modificarea şi completarea legii privind preluarea informaţiilor din carnetele de muncş a fost publicată în „Monitorul Oficial”. Potrivit actului normativ, persoanele fizice şi juridice puteau să predea documentele cerute pentru activitatea de preluare a datelor până la 30 noiembrie 2008. Hotărârea mai prevede că, în situaţia foştilor asiguraţi ai sistemului public de pensii care nu au domiciliul sau reşedinţa în România, carnetul de muncă poate fi prezentat, pentru a fi prelucrat, casei teritoriale de pensii în a cărei rază au fost asiguraţi ultima datăa. Persoanele fizice şi juridice care deţin sau pastreazăa, potrivit prevederilor legale, carnete de muncă sunt obligate să le predea, în integralitate, caselor teritoriale de pensii la termenele stabilite de către acestea. În cazul în care aceste prevederi nu sunt respectate, oamenii vor fi sancţionaţi cu amenzi între 300 şi 600 de lei, în cazul persoanelor fizice, respectiv între 1.500 şi 5.000 de lei, în cazul persoanelor juridice. Procedura de preluare din carnetele de muncă a datelor a fost lansată la începutul anului 2006, cu scopul de a crea o bază de date la nivel naţional, în vederea asigurării unor proceduri mai sigure de stabilire a drepturilor de pensii.
Adelina ANEI

Au tras semnalul de alarmă

Incident, marţi, 28 octombrie, în gara din Sinaia. În jurul orelor 14.00, un rapid care făcea cursa Viena – Bucureşti a oprit brusc şi a rămas în gară timp de câteva minute bune. Din câte se pare, un grup de tineri ar fi tras semnalul de alarmă pentru ca alţi prieteni de-ai lor să poată prinde trenul. Imediat, angajaţii CFR au depistat de unde s-a declanşat alarma, iar turiştii au fost daţi jos din garnitură. A urmat apoi o urmările ca-n filme de la gară spre centrul oraşului, spre uimirea celor care au asistat la cearta dintre poliţişti şi călătorii CFR bănuiţi că au oprit fără un motiv întemeiat trenul rapid.
Martorii povestesc că tinerii au fost daţi jos de către şeful de tren, însă nu au recunoscut nici un moment că eu ar fi tras semnalul de alarmă.
„Eu eram prin zonă şi se pare că cei pe care îi urmăresc poliţiştii nu sunt cei care au tras semnalul de alarmă. Ei erau la un chioşc din gară şi, probabil, pentru că nu au ajuns la timp la tren, prietenii lor din vagon au tras semnalul de alarmă!” a declarat un martor ocular.
Acţionarea semnalului de alarmă şi a frânei de mână a vagoanelor pentru motive nejustificate de un pericol iminent pentru siguranţa trenului sau a călătorilor se pedepseşte cu amenzi cuprinse între 500 şi 750 lei.
Adelina Anei

Rucsacul cu medalii

Alina Mihalcea are, la 22 de ani, un statut special. Este multiplă campioană naţională şi balcanică la Caiac Canoe. Şi-a lăsat la Buşteni, în judeţul Prahova, părinţii, fraţii şi surorile pentru a alege o carieră sportivă.  La vârsta de 14 ani a fost descoperită de către un antrenor aflat la selecţie de talente sportive prin şcolile prahovene. De atunci, Alina nu s-a mai despărţit de podiumul de premiere şi a câştigat medalie dupa medalie, atât la juniori, cât şi la seniori. În timp ce ne povestea despre viaţa spartană dusă la bazele nautice din ţară, Alina şi-a scoş din rucsac mormanul de medalii, diplome şi cupe strânse de-a lungul timpului. În total, colecţia familiei Mihalcea însumează 210 medalii, 100 fiind obţinute de Alina, iar restul de fraţii ei. Cînd se uită peste fotografiile în care sunt imortalizate cele mai importante momente din cariera ei, campioana îţi aminteşte cu modestie fiecare competiţie în care sportivii români au reuşit să ocupe primele locuri pe podium.
În prezent, Alina Mihalcea este componentă a lotului naţional feminin de caiac – canoe, iar majoritatea timpului şi-l petrece în cantonamentele de la baza nautică Bascov, din judeţul Argeş. Familia Mihalcea din Buşteni se poate lăuda cu un adevarat lot olimpic. Capul familiei, Ion Mihalcea, el însuşi campion naţional la oină, a transmis gena de campion şi copiilor săi.
Bogdan Mihalcea, fratele mai mic al Alinei, are aceeaşi pasiune pentru caiac – canoe şi este component al lotului naţional de junori. E drept că a avut şi un model, pe sora sa mai mare cu 4 ani, aflată acum la lotul naţional feminin de seniori. La vârsta de 22 ani, Alina are un palmares de invidiat. Reţeta succesului nu este, însă, pentru cei slabi de inimă. În timp ce alţi tineri de vârsta ei au diferite preocupări, Alina îşi petrece ore în şir în sala de forţă sau vâslind la padele pe lac. Deşi s-a născut într-o staţiune montană, campioana spune că a fost atrasă mai mult de sporturile nautice.
„Practic acest sport (caiac – canoe, n.r.) de la 14 ani. De atunci, fac antrenament, câte 4 ore pe zi, apoi programul se împarte între masă şi odihnă. Sunt unele antrenamente grele, altele mai uşoare, depinde de zi şi de cum te simţi în momentul respectiv. E minunat să simţi că alunecă barca sub tine şi că antrenamentul a prins! Apoi, alergare, sală… Dacă m-ar întreba cineva la câte competiţii am participat, n-aş putea răspunde, pentru că nici nu le mai ştiu numărul. Am participat la concursuri şi în ţară, şi în străinătate, în Polonia, Franţa, Italia, Serbia, Muntenegru, Japonia… Şi sunt concursuri internaţionale de patru ori pe an.
Mulţi se întreabă cum am ajuns să practic acest sport, deşi sunt de la munte, din Buşteni. Îmi amintesc cum am fost selecţionată de către domnul Ilie Băban, care a venit la noi la şcoală şi a intrat şi în clasa mea. Aveam chiar oră de sport. Ne-a măsurat. Ne-a apreciat anvergura braţelor, apoi a chemat părinţii la şcoală. A vorbot cu mama şi cu tata iar ei au fost de acord să încerc acest sport.După o perioadă de pregătire, urma verificarea în urma căreia se stabilea dacă plecam acasă sau rămâneam în lot. Şi am rămas!”, s-a destăinuit Alina Mihalcea, multiplă campioană naţională şi balcanică la caiac – canoe.
Campioana este hotărâtă să-şi urmeze cariera sportivă şi îşi propune ca la olimpiade sau la campionatele  mondiale viitoare să nu rateze podiumul de premiere. Alina şi-a mai propus să rămâna în domeniul sportului, iar la finalul carierei sportive să devină profesor de educaţie fizică.  Ea speră ca într-o zi oamenii din localitatea Buşteni, acolo unde s-a născut şi a crescut până la 14 ani, să fie mândri de ea şi de performanţele sale sportive.
Adelina Anei

Preţuri tot mai mari la alimente

Începând de anul viitor, alimentele se vor scumpi, ceea ce va face ca românii să se gândească de două ori înainte să-şi umple sacoşa. Producătorii din industria alimentară se aşteaptă ca, de anul viitor, cantităţile de produse comercializate să scadă cu 2-3%, pe fondul scumpirii mâncării. Din cauza înăspririi condiţiilor de creditare şi, implicit, a cursului leului, firmele din domeniu vor avea costuri mai mari. Toate acestea se vor resimţi într-o majorare de preţuri la consumatorul final, şi el afectat de criza financiară. Cât despre carnea de porc, producătorii nu prevăd scumpiri semnificative anul acesta, ci numai majorări uşoare cu ocazia Crăciunului. Un studiu comun al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică şi al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură arată că, în următorul deceniu, preţurile produselor alimentare vor depăşi, în medie, nivelurile din ultimii zece ani şi se vor înregistra niveluri fără precedent pentru aproape toate produsele agricole. Raportul sugerează că între 2008 şi 2017 se va înregistra o scumpire de 40% - 60% pentru grâu şi porumb. Totodată, potrivit Institutului Naţional de Statistică, în luna septembrie preţurile mărfurilor alimentare au crescut cu 0,33% faţă de august 2008 şi cu 7,08% comparativ cu luna septembrie a anului trecut.
Adelina ANEI

Evaluare de toamnă la capre negre în Bucegi

O amplă acţiune de evaluare  a caprelor negre se desfăşoară în această perioadă în munţii Bucegi, prin numărarea şi evaluarea acestora de către lucratorii Ocolului Silvic Prahova, Dâmboviţa şi Braşov. Pentru a atrage animalele, pădurarii s-au postat pe cele mai accidentate locuri din munte şi au pus bulgări de sare în locurile unde caprele se hrănesc.
În fiecare an, Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Cinegetic Prahova efectuează două evaluari ale efectivelor de capră neagră, una  primavara şi una  toamna. Acţiunea are rolul de a stabili numărul de exempare aflate în Bucegi şi de a stabili  cu exactitate sporul natural al acestora, ţara noastră numărându-se printre  primele în lume la efectivele de capră neagră.  La evaluarea din această perioadă, pe versantul prahovean au participt 20 de lucrători ai ocoalelor silvice şi ai Parcului Natural Bucegi, care timp de două zile au efectuat recensământul  caprelor negre. Încă de la primele ore ale dimineţii silvicultorii au plecat pe cinci trasee de abrupt din munţii Bucegi, din arealul caprelor negre.
„Ne aflăm în plin sezon de împerechere al caprelor negre, iar sporul este evident, constatându-se o creştere uşoară a efectivelor faţă de anul trecut. Zonele observate au fost trei: Vânturiş, Jepii Mari şi mici şi Crucea de pe Caraiman. Aceasta este o acţiune complexă, care implică multe forţe. La final, datele se vor centraliza şi se vor raporta mai departe, la Regia autonomă a Pădurilor şi la Ministerul Agriculturii”, a declarat Clementin Negutescu, agent  la Parcul Natural Bucegi.
Statisticile arată că sporul natural a caprelor este unul pozitiv, astfel pe versantul prahovean al Bucegilor au fost numărate 170 de capre negre, cu 10 la sută mai multe exemplare decît la rencensământul de anul trecut. Rezultatul etapei de toamnă va fi aflat la sfârşitul lunii, când toate datele vor fi centralizate. Astfel de animale sunt ocrotite, iar braconajul este aspru pedepsit de lege, fiind considerat infracţiune, care se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 5 ani şi despăgubiri către ocolul silvic pe raza căruia a fost braconat animalul de până la 100 de milioane de lei vechi.

Răzvan Bunea

Caii lăsaţi singuri prin Câmpina vor fi confiscaţi

Este foarte cunoscută problema care o generează caii care sunt lăsaţi liberi de către stăpânii lor. Nu de puţine ori s-a întâmplat ca aceştia să provoace adevărate tragedii. Pentru a stopa aceste lucruri, autorităţile din Câmpina au decis, în urma unei Hotărâri de Consiliu Local de pe data de 1 octombrie, să ridice toţi caii găsiţi pe domeniul public din municipalitate şi să îi trimită la Grădina Zoologică de la Bucov.
Din declaraţia vicemprimarului Ion Dragomir reiese faptul că dacă proprietarii cailor nu vin timp de 30 de zile să îşi revendice animelele, aceştia nu vor mai avea dreptul să îi ia înapoi. Iar în acest caz există două variante:  caii vor fi  trimişi la Bucov, locaţie de unde vicemprimarul a primit acordul, sau vor pleca către localităţile afectate de inundaţii din Moldova. Ion Dragomir speră ca după ce confiscă câteva animale, oamenii să se sperie şi să nu-i mai lase liberi prin oraş.
Însă cum socotela de acasă nu se potriveşte cu cea din târg, noi am aflat că cei de la ZOO sunt de altă părere. Iulian Costache, purtătorul de cuvânt al Grădinii Zoologice Bucov, susţine că animalele nu vor ajunge sub nicio formă la adăpost, mai ales că nimeni nu şi-a dat acordul pentru aşa ceva. Asta pentru că nu are unde să ţină bietele animale  şi nu are cum să le îngrijească.  Aşa că rămâne întrebarea: unde vor fi duşi caii confiscaţi? În Moldova?

De sărbători, Câmpina va avea o nouă înfăţişare

Odată cu venirea sărbătorilor de iarnă, marile oraşe îşi schimbă ’’look-ul’’ şi işi pun haine de sărbătoare. Aşa intenţionează şi primarul Horia Tiseanu să facă cu oraşul pe care îl conduce, iar ca acest lucru să fie posibil el a propus consilierilor municipali spre aprobare alocarea a încă 5 miliarde de lei vechi pentru iluminatul stradal. Suma se va adauga celei de 1,5 miliarde, prevazută deja în buget. Dorinţa primarului este de a oferi o surpriză  câmpinenilor  cu ocazia sărbătorilor printr-o variantă nouă, modernă, de iluminat stradal care să o înlocuiască pe cea veche. În plus, cel care îi conduce pe locuitorii din Câmpina se gândeşte deja ca de Crăciun şi Revelion să mai facă o sărbătoare stradală, ceva în genul „Serbările toamnei”.

Prefectul le ia apărarea romilor câmpineni

În România zilelor noastre, romii sunt priviţi cu ochi iscoditori de mai toată lumea. Cu toate că România trebuie să respecte angajamente internaţionale pentru eliminarea tuturor tipurilor de discriminare, mai ales că împotriva ţării noastre s-a formulat o plângere prin care sunt sesizate
situaţii tensionate între comunitatea de romi şi autorităţile locale, acest lucru este departe de a se întâmpla. Aşa se face că administraţia locală din Câmpina a decis demolarea unor locuinţe în care trăiesc cu preponderenţă romi. În urma acestei decizii, prefectul Doru Nechiti a hotărât să se implice în această problemă , mai ales că a primit o sesizare de la  Asociaţia Romilor “Frăţia”  pe această temă. Prefectul i-a trimis o scrisoare primarului Tiseanu în care îi cerea să ţină seama că aceste construcţii, care urmau a fi demolate, sunt locuinţe ale unui număr de 45 familii, cu mulţi copii minori.
Prefectul Nichiti i-a propus primarului să identifice soluţii alternative de sprijin pentru legalizarea locuinţelor deţinute de familiile afectate. Acum rămâne de văzut la ce soluţie se va ajunge şi dacă  primarul va ţine cont de părerea prefectului.

Arbori gratis de la primărie

Dacă eşti locuitor al oraşului Câmpina şi te-ai trezit într-o dimineaţă cu dorinţa de a înfrumuseţa spaţiul verde, află că acest lucru este posibil fără să scoţi din buzunar nici măcar un leuţ. Primăria  a decis să pună la dispoziţia oricărui câmpinean, agent economic sau asociaţie de proprietari arbori pentru a-i planta în fata blocurilor, a caselor sau a firmelor şi magazinelor. Singura condiţie este ca arborii să fie plantaţi pe domeniul public. Această campanie de plantări de toamnă  demarată de Primărie
este prima de acest gen şi de doreşte a nu fi şi ultima.
Cei care sunt interesaţi şi cred că spaţiul unde locuiesc sau îşi desfăşoară activitatea suferă din cauza lipsei vegetaţiei, trebuie doar să solicite arborii  Primariei. Cererile se primesc până la data de 10 noiembrie. În afară de arbori, câmpinenii ecologişti vor primi şi asistenţă de specialitate, din partea personalului de la Atelierul Sere Spaţii Verzi.

Primăria Buşteni, la vârsta centenară

Sâmbătă, oraşul Buşteni a îmbrăcat haine de sărbătoare cu o ocazia împlinirii a 100 de ani de la înfiinţarea Primăriei. Ziua început cu o festivitate la sediul administraţiei locale, festivitate la care au participat 6 foşti primari ai Buşteniului, consilieri locali, invitaţi şi cetăţeni de onoare. Evenimentul a continuat după amiaza cu un mega concert organizat în parcul central. Pe scenă au uracat nume cunoscute ale muzicii populare: Dumitru Fărcaş, Ioan Bocşa, Ionuţ Fulea şi Gabriela Comăneci. Atmosfera a fost una de zile mari, iar în parcul central s-au încins hore pe cinste. Nu au lipsit nici gratarele încinse, pe care au sfârâit tot felul de bunătăţi: mititei, pastramă şi cârnaţi.
Pe scenă au mai urcat Dj Project şi Anda Adam, iar concertul a reunit sute de persoane, turişti şi localnici. La final, un impresionat foc de artificii a brăzdat, timp de câteva minute, cerul.
Seara s-a încheiat cu balul invitaţilor primarului. Zeci de persoane, printre care reprezentanţi ai instituţiilor locale, consilieri locali şi invitaţi s-au distrat timp de câteva ore într-un cadru deosebit. Toate manifestările organizate cu prilejul celor 100 de ani de existenţă ai Primăriei au dat o strălucire demnă de ambiţiile buştenarilor  şi de perspectivele oraşului lor.
Evenimentul a fost marcat şi printr-un film documentar care a fost prezentat în parcul central. Astfel, la începutul secolului XX, în anul 1908 Buşteni şi Poiana Ţapului formau comuna Buşteni cu reşedinţa primăriei la Buşteni. În anul 1946 Poiana Ţapului a fost declarată staţiune climaterică şi tot atunci Buşteniul a fost declarat oraş. În 1950 în decembrie, odată cu împărţirea administrativ-teritorială, Poiana Ţapului a fost trecută în componenţa oraşului Buşteni. Iată că acum, s-au împlinit 100 de ani de la înfiinţarea Primăriei din Buşteni.
Adelina Anei

« Pagina Anterioara — Pagina Urmatoare »